Tu iti faci treaba in bucatarie iar bebelusul sta linistit in scoica lui si gangureste incontinuu. Ti se pare poate ca murmurele, gangurerile si chiotele pe care le scoate sunt intamplatoare, insa nu este deloc asa!
Un nou studiu arata ca aceste vocalize ale bebelusului reprezinta procesul de invatare a vorbitului . Iar bebelusii, oricat de mici si de nestiutori ar parea, fac asta temeinic: incet si metodic.
Mai intai incep cu silabele. Apoi trec la fraze compuse din diferite silabe. Si fac multa, multa practica.
Studiul a comparat modul in care incep copiii sa vorbeasca cu modul in care pasarile invata sa cante su au observat ca exista multe similaritati.
Cercetatorul Diana Lipkind a declarat „Am descoperit o faza necunoscuta in dezvoltarea vocala umana.” Nici macar specialistii nu au realizat pana acum ca bebelusii practicau acele silabe ca muzicienii profesionisti si nu faceau asta la intamplare. Dintr-o data aceste gangureli nu mai sunt niste simple bla-bla-uri cu reprezinta un prim pas important catre dezvoltarea vocala si catre vorbit.
Citeste si cum poti depista balbaiala.
Dar fii atenta de acum si la modul in care bebelusul se concentreaza la gura ta cand vorbesti. Mai intai va sta linistit si va urmari fluviul de sunete pe cate il produci si apoi va incerca si el sa te imite. El isi da seama ca exista anumite tipare in vorbire si incearca sa le stapaneasca. Ulterior va incepe sa exerseze cu inflexiuni ale silabelor si de aceea vei auzi silabe murmurate sau unele ascutite.
Lasa-l sa gangureasca cat mai mult si, ce este foarte important, vorbeste mereu cu el. In acest fel ii vei da siguranta ca ceea ce face este bine si poate purta un dialog cu tine.
Copiii care au un partener de dialog constant vorbesc mai repede si vor stii sa vorbeasca corect de la o varsta mai mica.
O limba comuna
Un alt studiu arata ca tiparele de gangurit sunt asemanatoare in multe tari din lume. Aceste gangurituri pot contine informatii despre limba ancenstrala, din care s-au desprins ulterior limbile pe intreg mapamondul.
La aceasta conculzie au ajuns Dr. Barbara L. Davis, profesior de stiinte ale comunicarii si tulburari de comunicare de la College of Communication si Dr. Peter MacNeilage, profesor de psihologie la College of Liberal Arts, amadoi de la Universitatea din Austin, Texas.
Ei au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au analizat sunetele pe care le faceau bebelusii intre 6 si 18 luni. Au inregistrat vocalizele si apoi le-au transcris in simboluri fonetice care au fost analizate pe calculator. Astfel au identificat patru secvente de tipare vocale – fiecare constand dintr-o combinatie de vocale si consoane – comune bebelusilor din mai multe popoare cu limbi diferite.
Cele patru combinatii sunt: consoane din buze cu vocale generate in centrul gurii cu limba aplatizata (cum ar fi "mama"); consoane din varful limbii care preced vocale produse in partea din fata a gurii (cum ar fi "tata"); consoanele din spatele limbii urmate de vocale produse in spatele gurii (cum ar fi "gaga") si secventa din consoana -vocala-consoane produsa cu varful limbii (cum ar fi "mad", care are consoana din buze urmata de o vocala, apoi o consoana produsa cu partea din fata a limbii).
Toate cele patru combinatii au fost descoperite in mai multe limbi suedeza, portugheza, coreeana, japoneza, franceza, olandeza, berbera (o limba vorbita in parti din Africa de Nord, in special in Maroc si Algeria) si chiar intr-un mediu ecuadorian.
„Ce ne intriga si mai tare este faptul ca aceste combinatii de vocale-consoane apar intr-o lista de 27 de cuvinte despre care se cred ca apartin limbii ancestrale in diferite parti ale lumii” a zis Davis.
Ti se mai pare acum ganguritul bebelusului fara rost?
Sursa foto: hepta.ro
