Bebelușul doarme liniștit toată noaptea, iar părinții sunt cei mai fericiți. Apoi, brusc, începe să stea trez cu orele ori ațipește doar 20 de minute, iar apoi mârâie încontinuu... Sună cunoscut, nu?! Aproape orice mămică trece prin astfel de perioade, indiferent că vorbim despre bebelușii de 4 luni, de cei de 8 luni sau de cei care trec de pragul de 1 an. Această etapă se numește regresia somnului.
Ce este regresia somnului? Probabil nu ai mai auzit până acum de această expresie sau nu ai prea multe informații. Se referă la perioadele de timp în care copilul (care altfel dormea bine până într-un anumit moment) începe să aibă neobişnuite treziri în timpul nopţii şi chiar se confruntă cu probleme la adormire.
Este important să știi că regresiile somnului durează între două şi şase săptămâni, iar apoi somnul revine la normal la fel de brusc cum s-a schimbat. De obicei, acest fenomen are loc în jurul următoarelor vârste: 4 luni, 8 şi 12 luni de viaţă. În cazul ultimelor două vârste, poate să existe o variaţie naturală de 1-2 luni, în funcţie de dezvoltarea prichindelului.
De multe ori, nici nu îți dai seama că este vorba despre o regresie a somnului, mai ales că oboseala își va pune amprenta nu doar asupra organismului tău, ci și copilul tău va fi la fel de obosit şi de confuz ca şi tine.
Cum se manifestă regresiile somnului la bebeluși în funcție de vârstă?
Regresia de la 4 luni
Este cea mai cunoscută, pentru că vârsta de 4 luni este un punct cu multe repere importante de dezvoltare. Maturizarea ceasului biologic, reglarea ritmului circadian, laolaltă cu a producţiei de melatonină, hormonul somnului, care face că organismului bebeluşului să funcţioneze în condiţii de predictibilitate. Ora de trezire nu trebuie să-i varieze cu peste 30 de minute, iar orele de somn de ziua trebuie să fie în aceleaşi intervale orare. La această vârstă, copilul poate sta treaz maximum 1,5-2 ore, fără să primească adrenalina suplimentară.
De exemplu, în prima parte a nopții, bebelușul are parte de un somn profund și de o cantitate mai mare de somn superificial în a doua parte. De aceea, în cele mai multe cazuri (dacă nu este extrem de obosit), bebe doarme mai bine în prima parte a nopţii şi apoi se trezeşte din oră în oră, uneori chiar mai des. De asemenea, poți observa și răsucirile şi întoarcerile de pe o parte pe alta, pe care vrea să le exerseze până adoarme.
►Citește și De ce transpiră bebe în somn?
În același timp, de la 4 luni, prichindelul tău devine mai sociabil, mai atent la stimulii din jur, ceea ce îi poate influenţa negativ somnurile de zi. Acestea, la rândul lor, influenţează somnul de noapte.
Regresia de la 8 luni
Poate avea loc oricând între 8 şi 10 luni de viaţă. Evident, copilul are parte de o dezvoltare mentală mai puternică decât la 4 luni, este mai matur şi poate face faţa mai bine acestei perioade. Această tranziţie poate coincide cu mersul de-a buşilea, cu dezvoltarea limbajului.
Regresia de la 12 luni
La această vârstă, regresia de somn îl afectează și mai puțin pe prichindelul tău, dar îi poate influenţa somnurile de prânz, copilul împotrivindu-se acestui moment al zilei.
Specialiștii spun că regresiile somnului depind, ca formă de manifestare, de temperamentul copilului, de controlul intern al său, dar şi de asocierile de somn însuşite. Tocmai de aceea un copil care adoarme singur este mai puţin afectat de această regresie, căci se poate culca la loc singur.
Ce este de făcut în această situație?
- Pe cât posibil, încearcă să menții rutinele de somn cu care s-a obișnuit copilul: spălatul pe dinți, lectura unei povești ori pupicii și îmbrățișările de “Noapte bună!”.
- De asemenea,încearcă, pe cât posibil, să nu creezi asocieri de somn care implică prezența ta (dacă dorești ca cel mic să adoarmă singur) sau să reinițiezi o asociere de care cel mic a fost dezvățat (de exemplu, legănatul sau purtatul în brațe pentru a adormi).
- Observă-i cu atenție semnalele de somn: căscat, frecat la ochi, pierderea interesului, agitație. Și pune-l la culcare, pentru a evita să ajungă la oboseală excesivă.
Atenție! Perioada regresiilor de somn nu este indicată pentru a înceta co-sleeping-ul sau pentru a iniția o metodă de sleep training.
Dacă problemele legate de somn persistă mai mult de 2-3 săptămâni, este necesar un consult la medicul pediatru pentru a identifica alte posibile cauze ale tulburărilor de somn: reflux gastroesofagian, apariția dinților, colici, alergii, infecții la nivelul urechii.
Sursa: babysleepsite.com
