Copiii nu sunt ca noi, adulţii. Ei nu ştiu să îşi cenzureze emoţiile, gândurile şi, cu atât mai puţin, întrebările. Nu de puţine ori ne-am văzut puşi în faţa unor situaţii în care nu ştiam dacă trebuie să râdem, să plângem sau să insistăm cu rugăciunea din gând menită să ne transforme în Harry Potter, să o putem uşchi cât ai zice… ruşine! Pentru că da, copiii pun tot felul de întrebări, alegându-şi cu măiestrie cel mai bun moment pentru a ne pune în cele mai nepotrivite ipostaze. Cum trebuie să reacţionăm în astfel de situaţii, ce trebuie să facem pentru a ieşi basma curată şi, mai mult decât atât, ce trebuie să răspundem când ne dăm seamă că a venit timpul ACELOR întrebări?
Cheia este, în primul rând, să nu ignorăm întrebările, dar şi să răspundem cât mai sincer, pentru a nu-l dezamăgi ulterior pe cel mic.
Cum am apărut eu pe lume?
Sfat: Fii sinceră, dar nu intra prea mult în detalii
Răspuns: „Atunci când oamenii se iubesc, se sărută şi se îmbrăţişează, aşa cum facem eu şi tati şi cum am făcut înainte să te avem pe tine. Tati mi-a dat celule de la el, s-au unit cu ale mele şi un copilaş a început să îmi crească în burtică. Ei bine, copilaşul a crescut şi a crescut, până ce a devenit atât de mare încât nu a mai încăput în burtica mea. Da, tu ai fost acel bebeluş, te-ai născut şi iată-te!” În funcţie de vârsta copilului, îi poţi spune despre spermatozoizi şi de ovule.
De ce băieţeii şi fetiţele sunt diferiţi acolo… jos?
Sfat: Încearcă să nu vorbeşti cu jenă despre acest lucru. Gândeşte-te că interesul lor pentru organele genitale este natural.
Răspuns: „Băieţeii şi fetiţele sunt diferiţi pentru ca şi alţi copii să apară pe lume. Băiatul are un penis şi două testicule, iar fetiţa vagin şi uter – săculeţ în care mai târziu se va însămânţa un viitor bebeluş. Fetiţa şi băieţelul cresc, devin maturi, se îndrăgostesc şi hotărăsc să facă un copil împreună. Atunci se împreunează ca două piese de puzzle şi fac un bebe”.
O să mă însor cu tine, mamă, când o să cresc?
Sfat: Aproape toţi băieţii pun această întrebare, atunci când încep să simtă atracţie faţă de sexul opus. Nu te panica şi doar spune cu gentileţe, „nu”.
Răspuns: „Fiecare are rolul lui în această familie. Sora ta nu poate deveni tatăl tău, iar tatăl nu poate deveni bunica. Aşa că nici tu nu poţi deveni soţul mamei tale, adică al meu. Când tu vei creşte, mama ta va fi deja bătrână. O vei iubi şi vei avea grijă de ea, dar te vei însura cu o altă femeie – mai tânără şi mai frumoasă. Vă veţi iubi şi veţi face împreună copii”.
De ce tu şi tata vă certaţi?
Sfat: Copiii se simt adesea vinovaţi pentru certurile părinţilor, aşa că este foarte important să îi scoateţi din minte această idee.
Răspuns: „Oamenii se mai ceartă pentru că opiniile lor sunt uneori diferite. Aşa cum şi copiii se mai ceartă, o fac şi părinţii. Dar acest lucru se întâmplă întocmai pentru că le pasă, pentru că vor să ajungă la un consens şi pentru ca la sfârşit să se împace şi să se iubească. În plus, ştii că amândoi te iubim pe tine şi tu ne faci foarte fericiţi!”
De ce este atât de grasă femeia aceasta?
Sfat: Dacă se întâmplă acest lucru în public, nu şâşâi la el şi nu schimba subiectul. Atitudinea aceasta ar putea fi catalogată ca intolerantă.
Răspuns: „Oamenii sunt diferiţi. Ei pot fi înalţi, scunzi, grăsuţi, slăbuţi, blonzi, bruneţi, dar toţi sunt frumoşi! Imaginează-ţi cât de ciudat ar fi dacă toţi am arăta la fel!” Explică-i apoi că unii oamenii pot arăta diferit şi pentru că sunt bolnavi, iar noi îi facem să se simtă foarte inconfortabil, dacă îi judecăm în funcţie de aparenţe. La sfârşit, roagă-l să îţi pună astfel de întrebări când sunteţi singuri!
Pe cine iubeşti mai mult? Pe mine sau pe sora mea?
Sfat: Fraţii sunt într-o continuă competiţie pentru dragostea părinţilor. De aceea, nu trebuie să îl dai niciodată exemplu pe unul în faţa celuilalt şi nici să-i spui că pe celălalt îl apreciezi mai tare, pentru că este mai conştiincios şi mai cuminte.
Răspuns: „Voi doi sunteţi diferiţi; aşa şi dragostea noastră pentru voi: este la fel de puternică, dar nu pot fi comparate între ele. Fiecare ocupă loc în inimile noastre, loc la fel de mare şi de important, care nu poate fi umplut de prezenţa celuilalt. Aşa cum şi tu îi iubeşti pe mami şi pe tati în moduri diferite, aşa şi noi vă iubim pe voi. Ne sunteţi cei mai dragi!”
Sursa: Brightside
