Câte bacterii există pe palma unui copil? Câteva colonii, cu siguranță. O laborantă din California a reușit să stârnească sute de mii de reacții pe rețelele de socializare, după ce a publicat mai multe imagini cu “amprenta” palmei infectate a fiului său, în vârstă de 8 ani.
Tasha Sturm este laborantă la Cabrillo College din California și a reușit să bulverseze spațiul online cu o imagine spectaculoasă. Fotografia ilustrează lumea diversă de microbi care trăiesc pe pielea noastră.
Cum a obținut-o? Imaginea este amprenta palmei fiului ei în vârstă de 8 ani care a venit de la joacă şi nu s-a spălat pe mâini. Pentru a obţine acest cadru atât de special, laboranta a folosit un gel de soia, cu rol nutritiv pentru culturile microbiene. Tasha şi-a pus fiul să-şi imprime palma în gel, iar în câteva zile bacteriile au crescut astfel încât să fie pozate.
Dincolo de spectaculozitatea imaginii, femeia a ținut să precizeze că o parte dintre aceste bacterii, prezente pe tot corpul, nu doar pe palme, sunt benefice sistemului nostru imunitar. Implicit, sunt benefice și copiilor noștri.
Asta nu înseamnă că cei mici nu ar trebui să se spele pe mâini de câte ori vin de la joacă!
Care sunt bacteriile benefice?
Potrivit Proiectului Microbiomului Uman, realizat de oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului Naţional de Sănătate din SUA, fiecare individ este asemenea unei planete care găzduieşte trilioane de bacterii, mai multe chiar decât propriile celule. Cele mai multe dintre bacteriile ce rezidă în şi pe corpul omenesc sunt inofensive.
Care sunt cele benefice? Iată un top 3:
Probioticele
Ce înseamnă, mai precis, bacterii benefice? Cel mai bun exemplu sunt probioticele. Flora intestinală este alcătuită dintr-un număr imens de bacterii probiotice. Denumirea de probiotice a acestora provine de la acţiunea lor pentru viaţă, contrar antibioticelor care înseamnă anti-viață. Mai pe înţeles, ele ne ajută să ne digerăm hrana, ne apără de microorganisme dăunătoare menţinându-ne într-o stare de echilibru, în timp ce noi le asigurăm găzduirea.
Când numărul probioticelor prezente în corpul nostru scade în comparaţie cu bacteriile dăunătoare organismul încetează să mai funcţioneze normal şi în timp poate duce la probleme serioase de sănătate. Astfel, potrivit health.com proporţia normală este de 85% bacterii probiotice şi 15% bacterii potenţial dăunătoare.
Corpul nostru începe să acumuleze bacterii din momentul în care procesul de naştere se declanşează, fetusul dezvoltându-se până atunci într-un mediu steril. Laptele matern este principala sursă de probiotice în primele luni ale vieţii. Flora intestinală se va dezvolta rapid copilul adunând bacterii bune şi rele din mediul său înconjurător şi de la oamenii cu care intră în contact. Tocmai de aceea este foarte important că bebeluşul să fie expus cât mai repede posibil la surse sigure de bacterii probiotice. În același timp, trebuie să fim atenți și la bacteriile dăunătoare, mai ales în primele săptămâni de viață, când sistemul imunitar al bebelușilor abia se dezvoltă.
Staphylococcus epidermidis
Conform studiilor realizate până acum, pe fiecare centimetru pătrat de piele se găsesc între 10.000 şi 100.000 de astfel de bacterii. S. epidermidis este esenţial pentru sănătatea ţesutului cutanat, oferind o primă linie de apărare contra agenţilor patogeni. Totodată, această bacterie asigură pielii nivelul optim de sebum, pentru a o menţine catifelată. Alte bacterii „bune" de pe piele sunt propionibacteriile, micrococii şi bacteriile corineforme.
Bacilii Döderlein
Aceste bacterii fac parte din flora vaginală normală. Ba chiar se poate spune că aceşti bacili asigură starea de sănătate intimă a femeilor. Ei, împreună cu alte bacterii „bune" din această zonă, sunt responsabili de pH-ul vaginal acid (< 4,5), care previne infecţiile genitale.
