Există cazuri în care ar trebui să depui un efort suplimentar dacă vrei să ai un copil cu care te vei înţelege cât de cât atunci când va fi mai mare, un adolescent. Pentru că atunci va ieşi la iveală tot ceea ce ai reuşit tu să faci în toţi aceşti ani – ai reuşit să educi sau ai lăsat copilul să se educe singur, după propria voie?
Avem cu toţii atunci când suntem părinţi un colac de salvare – este doar o fază, va trece odată cu vârsta. Şi ne folosim de el pentru că uneori suntem mult prea obosiţi ca să mai spunem încă o dată copilului de ce nu este bine ceea ce face. Ne folosim de el şi pentru că există situaţii la care nu avem un răspuns şi atunci sperăm în sinea noastră ca lucrurile să se îndrepte în bine de la sine. Mai este posibil să apelăm la acest subterfugiu – aşteptarea, lipsa de intervenţie – şi pentru că vrem să rămânem în memoria copiilor că nişte părinţi cool, nu unii care cicălesc încontinuu.
Toate argumentele de mai sus sunt de înţeles. Însă nu în orice situaţie. Există cazuri în care ar trebui să depui un efort suplimentar dacă vrei să ai un copil cu care te vei înţelege cât de cât atunci când va fi mai mare, un adolescent. Pentru că atunci va ieşi la iveală tot ceea ce ai reuşit tu să faci în toţi aceşti ani – ai reuşit să educi sau ai lăsat copilul să se educe singur, după propria voie?
Uite, în funcţie de vârstă, ce comportamente nu ar trebui să fie trecute cu vederea:
1-5 ani
Copilul tău spune încontinuu celorlalţi copii ce ar trebui să facă
Copilul se mâțâie
Copilul mușcă
Copilul țipă
Copilul nu se lasă până nu îi cumperi lucruri nesănătoase atunci când mergeţi la magazin
Copilul se poartă urât cu câinele
Copilul te bate
Copilul se atârnă de tine
Copilul refuza să îmbrace altceva decât pijamaua
Copilul adorme greu şi se trezeşte de multe ori noaptea
Copilul enervează străinii
Copilul nu vrea să împartă nimic
Copilul a pus stăpânire pe întreaga casă
5-10 ani
Copilul întrerupe atunci când altcineva vorbeşte
Trebuie să îi spui de multe ori un lucru ca să asculte
Copilul suporta cu greu ceva ce nu-i convine
Copilul vă strică toate mesele
Copilul nu spune “te rog”
Copilul nu spune “mulţumesc”
Copilul se poartă nepoliticos cu adulţii
Copilul minte
Cel mai bun prieten al copilului este o persoană care se poartă urât
Copilul nu vrea să îşi facă temele
Copilului nu îi pasă câte resurse consumă
Copilul nu este mulţumit decât dacă îi faci o petrecere gigantică de ziua lui
Este foarte greu să călătoriţi undeva în vacantă împreună
Copilul nu acceptă să îl refuzi vreodată
9-12 ani
Copilul nu îţi vorbeşte cu respect
Copilul nu vrea să se integreze într-un grup
Copilul este dependent de dispositive electronice
Copilul îţi cheltuie toţi banii pe care îi ai
Copilul nu are niciun gest de atenţie pentru tine
Copilului nu îi pasă de rudele sale
Copilului nu îi pasă de alţii
Copilul nu strânge după el
Copilul este plictisit
Copilul vorbeşte vulgar
Copilul se îmbracă vulgar
Copilul face lucruri cu adevărat prosteşti
Copilul te domina cu totul
Aceste atitudini care nu ar trebui să fie niciodată trecute cu vederea au fost identificate de Elaine Rose Glickman în cartea Your Kid's a Bratand It's All Your Fault. Este esenţial, spune Glickman, să facem distincţia între dezacord şi sfidare. Atunci când suntem în dezacord invităm pe cineva la conversaţie, în mod politicos. Dar chiar şi în aceste condiţii părintele trebuie recunoscut ca autoritatea finală, altfel vorbim despre sfidare.
Foto: 123rf.com