Foliculita este o boală comună atât printre copii, cât şi printre adulţi, dar este mai puţin obişnuit să apară la copiii sub 2 ani. Care sunt cauzele, simptomele și ce tratament se impune în cazul apariției acestei afecțiuni bacteriane a foliculilor piloşi ai firelor de păr am aflat de la Amalia Anghel, medic specialist dermatovenerologie.
Foliculita este o inflamaţie, superficială sau profundă, a foliculilor piloşi, produsă cel mai adesea de bacterii (frecvent Stafilococul Auriu) dar poate să apară şi în urma infecţiei cu alte microorganisme precum virusuri şi fungi, în special la nivelul pielii ocluzionate, traumatizate, macerate sau umede. Deşi Stafilococul Auriu este o bacterie foarte des întâlnită la nivel cutanat şi chiar nazal, fără a produce îmbolnăvire, aceasta când găseşte un mediu propice dezvoltării, poate să conducă la apariţia a multiple afecţiuni cutanate, cel mai frecvent întâlnită este foliculita.
În cele mai multe cazuri, foliculita copiilor este determinată de Stafilococul Auriu, în condiţii normale, ce induc fie reducerea imunităţii fiziologice, fie o încărcătură bacteriană ridicată în condiţii favorizante, precum înotul. O greşeală des întâlnită în îngrijirea copiilor este spălatul excesiv al acestora, cu modificări în fiziologia cutanată şi afectarea mecanismelor naturale de protecţie, cu multiplicarea patologică a germenilor prezenţi în mod natural la nivelul tegumentului şi apariţia simptomatologiei precum foliculita. Ţelul nostru în ceea ce priveşte îngrijirea copiilor este să îi facem mai rezistenţi mediului exterior, nicidecum să îi “sterilizam”.
Cauzele foliculitei la copii
Foliculita este produsă în special de microorganisme precum: bacterii, virusuri şi fungi, dar poate să apară şi din cauze non-infectioase. Factorii predispozanţi sunt reprezentaţi de: hiperhidroza (transpiraţia excesivă), maceraţia, mediul umed, imunosupresia (afecţiuni ce scad apărarea imună a organismului), diabetul, terapia cronică cu corticosteroizi, fricţiunea cu obiectele vestimentare strâmte, produse din materiale sintetice, produşii hidrocarbonaţi topici precum uleiurile de corp, care pot să aibă un efect ocluziv asupra foliculilor piloşi, etc. Cel mai frecvent sunt afectaţi copiii supraponderali, ce asociază mai mulţi dintre factorii predispozanţi (maceraţie, hiperglicemie/diabet, imunosupresie locală). Foliculita poate apărea şi în condiţii de sănătate, dacă pentru igiena acestuia se folosesc produsele agresive care distrug filmul hidrolipidic protector al pielii şi/sau spălatul se desfăşoară frecvent, aşa cum am povestit anterior, noi trebuie să asigurăm curăţenia acestora, fără a ne propune să îi “sterilizam”.
Simptomele foliculitei la copii
Simptomele foliculitei la copii sunt reprezentate de pustule perifoliculare (în jurul foliculilor piloşi), înconjurate de o bază eritematoasă (roşie), apărând frecvent în zone precum: scalpul, fața, gâtul, jumătatea superioară a trunchiului şi fesier, însoţite de prurit (mâncărime) şi uneori de durere, iar firele de păr afectate pot să fie uşor îndepărtate. Uneori aceste leziuni pot conflua, având aspectul unor placi eritematoase (roşii), la nivelul căreia sunt dispuse leziunile în vârf de ac cu conţinut purulent, ce se elimină la exprimare. Nu este recomandat drenajul acasă al acestora deoarece manifestările inflamatorii se pot extinde şi pot conduce la inflamaţii severe ale ţesutului subcutanat, chiar la apariţia de furunculoze, ce necesită tratament antibiotic şi antiinflmator agresiv. Palmele şi plantele nu sunt afectate deoarece nu au foliculi piloşi. Afecţiunea poate urma sau însoţi alte infecţii cutanate.
Foto: www.momjunction.com
Cum este diagnosticată foliculita la copii?
Diagnosticul este realizat de către medicul specialist, în urma unei anamneze amănunţite şi a unui examen fizic. După examinarea leziunilor cutanate, medicul poate preleva probe de la nivelul pustulelor, pentru a realiza culturi bacteriene în laborator, ce ajută la identificarea microorganismului cauzator, şi a testa sensibilitatea la medicaţie a acestuia. Această analiză de laborator poate susţine diagnosticul clinic al bolii şi contribuie semnificativ în alegerea celui mai eficient tratament.
Tratamentul foliculitei la copil
Tratamentul este individualizat, în funcţie de tipul foliculitei, gravitatea acesteia, agentul cauzator şi de factorii predispozanţi. Cel mai frecvent sunt utilizate antibioticele şi antifungicele topice (locale), dar se pot utiliza şi antibioticele sistemice(orale) în caz de afectare extinsă şi profundă. Părinţii vor fi sfătuiţi să menţină un mediu uscat şi curat în permanenţă, respectând regulile de igienă corporală. Tratamentul specific este realizat doar la indicaţia medicului specialist şi sub îndrumarea acestuia.
