Aceasta boala autoimuna afecteaza si copiii si tinerii, iar diagnosticarea timpurie a bolii ii va ajuta sa tina sub control simptomele.
Lupus este o boala autoimuna care forteaza sistemul imunitar sa actioneze impotriva testurilor proprii. Este greu de diagnosticat deoarece poate afecta orice organ din corp, iar simptomele lui –dureri articulare, oboseala, dureri musculare, eczeme, ulceratii bucale sau pierderea parului – variaza mult de la pacient la pacient. Este una dintre cele mai mari provocari de diagnostic si tratament din lumea medicala.
Despre lupus
Un sistem imunitar sanatos produce anticorpi care protejeaza in mod normal organismul impotriva bacteriilor si virusilor care cauzeaza infectii. Dar cand cineva are lupus, sistemul imunitar nu mai face diferenta intre celulele sanatoase ale organismului si bacterii si virusi, iar anticorpii ataca celulele sanatoase ale organismului.
Aproape 90% dintre adultii diagnosticati cu lupus sunt femei, insa procentul nu se pastreaza in cazul copiilor si tinerilor.
Ce cauzeaza lupus?
Desi cauza lupusului este necunoscuta, cercetatorii cred ca sunt mai multi factori care pot declansa boala.
Factorul genetic joaca un rol important. Unii oameni au o predispozitie genetica catre lupus, care este apoi activata de infectii, anumite medicamente sau stres emotional sau fizic. Hormonul estrogen joaca si el un rol si se poate explica astfel de ce boala este mai des intalnita in cazul femeilor decat al barbatilor.
Tipuri de lupus
Cele trei tipuri mari de lupus sunt:
Lupus eritematos sistemic care afecteaza mai multe organe din corp si este cel mai des intalnita forma a bolii. Desi LES se dezvolta de obicei la tineri cu varste peste 20, 30 sau 40 de ani, unii oameni sesizeaza primele semne inca din copilarie sau adolescenta. (dupa varsta de 10 ani).
LES este dificil de diagnoasticat deoarece nu exista doi pacienti cu un set comun de simptome, iar simptomele pot fi gresit atribuite altor boli, cum ar fi artrita juvenila idiopatica, boala Chron, boala Lyme si mononucleoza.
Lupusul cutanat afecteaza de obicei numai pielea si este caracterizat de o eczema pe scalp, brate sau picioare. Eczema are zone clar delimitate si poate fi mai iesita in relief.
Exista doua tipuri de lupus cutanat: lupus discoid eritematos care poate provoca cicatrici si lupus subacut cutanat eritematos care nu cauzeaza cicatrici. Lupusul discoid este rar in cazul copiilor.
Lupusul indus de medicamente, care insumeaza cca 10% din toatte cazurile de lupus, are loc ca o reactie specifica la anumite medicamente. La copii, medicatia anticonvulsiva, medicatia pentru tiroida si cea pentru acnee pot cauza lupus. Simptomele sunt similare cu cele ale lupusului sistemic dar sunt mai usoare si trec de obicei odata ce medicatia este oprita.
Diagnosticarea lupusului
Cele doua tipuri de iritatii asociate cu lupusul sunt:
- Iritatie malara – pe obraji si pe puntea nasului
- Iritatie discoida – pete circulare, rosii sau hiperpigmentate care apar pe fata, gat sau piept
Alte simptome comune:
- Sensibilitate la lumina ultravioleta
- Ulceratii in nas sau gura
- Artrita non-eroziva
- Inflamatii ale captuselii inimii, abdomenului sau plamanilor
- Probleme cu rinichii
- Probleme neurologice (crize sau psihoze)
- Probleme de sange (anemie, leucopenie sau trombocitopenie)
- Probleme cu sistemul imunitar
- Teste pozitive pentru anticorpii antinucleari, proteine specifice care sunt semnul unei boli reumatice sau autoimune.
Cineva care are patru sau mai multe simptome este foarte probabil sa aiba lupus LES.
In plus fata de aceste simptome pacientii cu lupus au febra, sunt obositi, slabiti sau pierd in greutate. Pot avea dureri musculare, pierderea apetitutului, glande inflamate, pierderea parului sau durere abdominala insotita de greata, diaree si voma.
Uneori degetele, nasul sau urechile devin sensibile la frig si se pigmenteaza in alb si albastru (fenomenul Raynaud).
Viata cu lupus
Nu exista tratament pentru lupus, dar simptomele pot fi controlate. Deseori un pacient cu lupus are nevoie de o echipa de specialisti care sa ajute la tinerea sub control a simptomelor. Este posibil sa aiba nevoie de reumatolog, nefrolog, dermatolog, specialist in boli infectioase etc.
Parte a „tratamentului” este prevenirea acceselor – a momentelor cand boala se agraveaza. In timpul unui acces, o persoana cu lupus se simte mult mai obosita, are febra si are dureri mai mari decat de obicei. Aproape toti pacientii cu lupus iau medicamente pentru a controla inflamatiile si a reduce riscul acceselor.
Medicii prescriu deseori corticosteroizi pentru a controla inflamatia. Date fiind efectele adverse ale acestora, trebuie atent monitorizate dozajul si efectele asupra pacientului.
Pentru durerea musculara si a articulatiilor, pacientii iau acetaminofem sau alte medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene cum ar fi aspirina, ibuprofen sau naxopren.
Aproape toti pacientii cu lupus iau medicamente antimalarie (medicamente create initial pentru a preveni si trata malaria, dar care s-au dovedit eficiente in tratarea lupusului). Acestea ajuta la tratarea iritatiilor de pe piele si a durerilor articulare si, de asemenea, ajuta la prevenirea afectarii inimii si a altor sisteme de organe.
Unii copii care au rinichii afectati, au un numar scazut de leucocite si probleme cu alte organe, pot avea nevoie de tratamente mai agresive cu medicamente imunosupresoare, care diminueaza raspunsul sistemului imunitar al organismului.
Schimbari de viata
Desi cursul evolutiei lupusului nu poate fi prezis, anumite schimbari de viata pot minimiza accesele.
De exemplu, pacientii trebuie sa evite expunerea la soare si sa poarte imbracaminte de protectie atunci cand ies afara. Exercitiile regulate pot preveni oboseala si durerile articulare, iar o dieta echilibrata si odihna multa sunt importante pentru mentinerea starii de sanantate.
Cand sa chemi medicul
Copiii si tinerii cu lupus sunt expusi si si bolilor copilariei si pot avea simptomele acestor boli. Dar este important sa stii ca febra, iritatiile sau ulceratiile din gura pot semnala inceputul unui acces de lupus. Pe masura ce devii mai familiarizata cu boala, vei stii cand un acces se apropie.
Cheama medicul imediat daca apare oricare din simptomele de mai jos:
- Scaun cu sange
- Aparitia usoara a vanatilor
- Durere abdominala sau in piept
- Crize de epilepsie
- Febra mare
Prognostic
Prognosticul pentru pacientii cu lupus este din ce in ce mai bun. In ultimele decenii, instrumentele mai bune de diagnosticare si tratare a lupusului au imbunatatit semnificativ viata celor care traiesc cu aceasta boala.
