Specialistii au ajuns la concluzia ca parintii care isi lasa copiii cu varsta de pana la doi ani in fata televizorului fac o foarte mare gresala. Televizorul este una din cauzele principale care duc la tulburari ale dezvoltari limbajului si la probleme de comunicare.
Verdictul specialistilor este clar: copiii cu varsta de doi ani nu ar trebui sa fie lasati sa priveasca la TV. Foarte drastici cu aceasta recomandare au fost pediatrii americani, care au ajuns la aceste concluzii dupa studii extinse. Nici copii peste doi ani nu trebuie lasati in fata televizorului prea mult timp, si in in nici un caz nu trebuie lasati singuri in fata televizorului, pentru ca "relatia" celor mici cu acesta le poate aduce grave prejudicii in dezvoltare.
Conform unui sondaj ingrijorator, 90% dintre parinti spun ca isi lasa copiii cu varste de sub doi ani sa se uite la televizor o ora sau doua pe zi, iar la varsta de trei ani o treime dintre copii au televizor in dormitor.
Mai mult, se pare ca unii parinti ii lasa pe cei mici in fata ecranelor in ideea ca acestia "urmaresc programe educationale". Pediatrii avertizeaza ca un copil mai mic de doi ani nu intelege nimic din imaginile de la televizor si ca, pentru o dezvoltare corecta, are nevoie de interactiune cu oamenii. Copiii, pana la doi ani, nu pot intelege limbajul de la televizor, nu pot invata sa vorbeasca uitandu-se la televizor, chiar daca este vorba despre emisiuni interactive. Joaca de unul singur sau impreuna cu parintii si comunicare in toate formele ei cu mama si tata sunt cele mai bune cai prin care copilul se poate dezvolta armonios.
Raportul pediatrilor americani arata ca "timpul de joaca independent este mult mai valoros pentru copii interactiunea cu electronicele din casa - televizor, calculator, jocuri video, telefon. Copiii invata sa gandeasca creativ, sa rezolve probleme si isi dezvolte functii motorii si cognitive in joc si prin interactiunie directa cu adultii. Televizorul nu este dadaca si in nici un caz o solutie pentru a tine copilul ocupat.
