Steriletul este, dupa anticonceptionalele orale pe baza de hormoni, cea mai folosita metoda contraceptiva feminina. Steriletul este un obiect special conceput pentru a fi montat in uter, unde poate ramane catva ani cu scopul prevenirii.
Steriletul este de doua tipuri: bioactiv cu argint, cupru sau substante hormonale si inert din plastic sau otel. Steriletul implica si el o serie de riscuri, ca toate dispozitivele intrauterine.
Steriletul poate determina cresterea sangerarilor si durerilor din timpul menstruatiei, si implicit riscul de anemie si pierderi mari de sange. Steriletul este contraindicat femeilor care au anemie, dismenoree sau alte sangerari uterine nediagnosticate.
Fiind plasat in cavitatea uterina, steriletul poate duce la afectarea structurii colului uterin. De aceea, nu este recomandat femeilor care nu au nascut sau nu au avortat niciodata.
Steriletul lasa o "portita" stramta intre interiorul uterului si vagin (prin firele de control), putand astfel cauza infectii uterine sau afectiuni inflamatorii pelvine. De aceea, nu trebuie sa-l folosesti daca ai raporturi sexuale neprotejate sau cu numerosi parteneri, sau daca ai avut o boala venerica in ultimul an.
Steriletul creste riscul sarcinilor extrauterine si este contraindicat femeilor care au avut in antecedente o sarcina extrauterina.
Eficienta steriletului ca sistem contraceptiv este de 99%. Exista prejudecata ca steriletul ar putea incomoda actul sexual, dar acesta este un mit, deoarece steriletul este implantat in uter, nu in vagin. Daca il simti totusi, inseamna ca acesta si-a modificat pozitia si este necesar un control medical.
Steriletul de cupru reduce miscarea spermatozoizilor, cel hormonal actionează la fel ca si anticonceptionalele, modificand endometrul si impiediacnd fecundarea.
Femeile care folosesc sterilet trebuie sa verifice anual starea dispozitivului.
