Varsta lui Nu
Incepand de la 18 luni, copilul se opune adultului raspunzandu-i sistematic prin negatie. De aceea e numita varsta lui Nu.
Prin voce si gest, copilul spune Nu, refuza sa se supuna, face mutre, refuza sa manance, pur si simplu prin opozitie.
De ce spune un copil mic atat de des NU? Pentru ca poate. Oricat de mult te-ar frustra asta pe tine, pe el il face sa se simta bine. E ca si cum si-ar descoperi propria existenta, independenta de a ta. Se simte in control si se bucura de acest lucru. La fel de mult o poate face si pentru a-ti capta atentia. Interesanta nu este negatia, ci reactia pe care ea o trezeste la tine. Atunci, daca ai timp, este bine sa te prinzi si tu in joc.
Atitudinea lui negativa poate fi si o reactie la modul in care actionezi tu. Acest NU are un sens veritabil, deoarece copilul il spune deliberat. Datorita dezvoltarii sale, copilul intalneste din ce in ce mai multe interdictii din partea adultului si trebuie sa le limiteze folosind mai intai gestul, apoi cuvantul nu. Deoarece aceste interdictii reprezinta pentru copil frustrari pe care le tolereaza cu greu, copilul va intra intr-un proces de socializare, marcat de invataturi: curatenie, respectul pentru cadrul impus, ritmuri regulate ale somnului si meselor, respectul fata de ceilalti, invata sa manance singur…
Desigur, nu il poti lasa sa spuna NU mereu. Trebuie intervenit ferm de fiecare data cand refuzul sau il pune in pericol. De exemplu, il poti lasa in picioarele goale prin casa, dar ii este clar interzis sa puna mana pe o lumanare aprinsa.
Eu singur
In jurul varstei de 2 ani si jumatate, se adauga faza Eu singur. Din acest moment copilul va dori sa faca totul el insusi, ceea ce genereaza usor o furie sau o criza de lacrimi daca ceva nu-i convine. De la soseta pe care vrea sa o puna singur, la paharul pe care vrea sa-l umple el insusi, totul este un pretext de a creste limitele capacitatilor sale motrice si de a deveni autonom.
Aceste etape corespund deasemenea nevoii de a-i imita pe altii, in special pe adulti. Micutul incearca, lansandu-se in numeroase sfidari, sa reproduca propriile dumneavoastra actiuni. Din pacate, nu reuseste atat de bine pe cat ar vrea intotdeauna…
Agresivitatea si opozitia sunt normale (dar nu si obligatorii) pana la varsta de 5 sau 6 ani. Ele se vor atenua pe masura invatarii complete a limbajului si a competentelor motrice.
El va putea atunci sa se exprime cu o usurinta mai mare si va fi, astfel, mai calm.
