Generalitati
Starea de sanatate a unui prematur la nastere depinde de numerosi factori, printre care:
- varsta gestationala la momentul nasterii
- greutatea la nastere
- boli ale mamei sau tratamentele in timpul sarcinii care ar fi putut afecta fatul
- defecte congenitale ale nou-nascutului.
Majoritatea nou-nascutilor la 36-37 de saptamani de gestatie sunt intr-o stare buna si pot pleca din spital odata cu mamele lor. Totusi, multi prematuri nu pot supravietui fara tratament medical adecvat. Simptomele prematuritatii ce necesita tratament in spital sunt:
- plamani cu o dezvoltare incompleta
- incapacitatea de a respira continuu (apneea de prematuritate)
- incapacitatea de a-si mentine temperatura corpului
- incapacitatea de a se hrani singuri.
Atat in sectia de terapie cat si acasa prematurii au nevoie de tratament pentru icter si anemie (prematurii nu au timp suficient pentru a-si construi depozitele de fier).
Afectiuni ale prematurului
Multi prematuri sunt energici si surprind pe toata lumea printr-o recuperare spectaculoasa. Dar totusi ei sunt vulnerabili la infectii si la diferite complicatii legate de dezvoltarea incompleta a anumitor organe. Este posibil sa existe un progres continuu in evolutia copilului pentru cateva zile, urmat de perioade de recadere.
Fiecare saptamana de prematuritate creste riscul unor probleme medicale. Prematurii care au 32 saptamani de gestatie sunt considerati cu mai putine riscuri decat cei nascuti inainte de aceasta varsta.
Cele mai comune complicatii ale prematuritatii rezulta din dezvoltarea incompleta a unor organe si a sistemului imunitar si sunt:
- tensiunea arteriala scazuta
- hipoglicemia
- anemia
- sindromul de detresa respiratorie (respiratii dificile, frecvente si coloratia cianotica a tegumentelor)
- displazia bronhopulmonara (sindromul plamanului cronic)
- enterocolita ulcero-necrotica (inflamatia mucoasei la nivelul intestinului subtire si colonului)
- persistenta de canal arterial (mentinerea dupa nastere a comunicarii intre aorta si artera pulmonara)
- infectii (inclusiv sepsisul)
- retinopatia de prematuritate (aspect particular al retinei prematurului, datorita dezvoltarii insuficienta a vaselor retiniene)
- hemoragia intraventriculara, ori hemoragii difuze la nivelul creierului care pot da retardare mentala sau paralizii
- hernie inghinala (proeminenta sau iesire spontana a unui viscer sau a unei parti din viscer in canalul inghinal).
Orice nou-nascut inainte de termen (inainte de 37 saptamani de gestatie) poate avea un risc crescut de a dezvolta ulterioare complicatii medicale:
- nou-nascutii la 32 de saptamani sau mai mult au cel mai putin probabil risc de a dezvolta complicatii
- fiecare saptamana in minus creste dramatic riscul complicatiilor
- nou-nascutii de 22-26 saptamani au o dezvoltare minima si au un risc foarte mare de a muri sau a avea deficiente severe. Este probabil ca parintii sa se confrunte cu decizii medicale dificile de viata sau moarte.
Cunoasterea sectiei de terapie intensive
Daca prematurul a fost internat intr-o sectie de terapie intensiva se va veni in contact cu o tehnologie noua, cu un nou limbaj medical, cu noi reguli si proceduri. Personalul din sectia de terapie va explica parintilor cum sunt ingrijiti prematurii si cum pot fi ingrijiti acasa. Cu ajutorul acestei echipe se pot invata repede aparatele folosite in tratamentul prematurului, nevoile acestuia precum si modul cum se poate ingriji acasa. Este bine sa existe o buna comunicare intre parinti si echipa medicala.
Aparatura din sectia de terapie intensiva neonatala
Dupa o prealabila igienizare inainte de intrare, in sectia de terapie intensiva se pot observa numeroase aparate si instrumente folosite in terapia noului nascut. Datorita aparaturii medicale, prematurul are mult mai multe sanse de a supravietui ca pana acum. In cel mai rau caz, cu o dotare minima, prematurul poate fi incalzit si monitorizat cu un echipament ce poate include:
- incubator inchis sau deschis
- termometru pentru monitorizarea permanenta a temperaturii corpului
- aparat de monitorizare a sistemului cardio-respirator pentru a urmari frecventa cardiaca si respiratorie
- pulsoximetru, pentru a monitoriza oxigenul din sange.
Daca prematurul are nevoie de alte investigatii medicale se pot folosi alte teste si echipamente medicale, cum ar fi:
- aparat de monitorizare a oxigenului si/sau dioxidului de carbon transcutanat pentru masurarea nivelurilor acestora din sange fara folosirea acelor
- perfuzie intravenoasa pentru administrarea medicamentelor, fluidelor si alimentatie parenterala
- cateter ombilical pentru administrarea medicamentelor, lichidelor, pentru alimentatie si pentru recoltarea sangelui necesar analizelor
- CPAP (un aparat folosit pentru mentinerea presiunii continue a aerului) necesar pentru usurarea respiratiei (de obicei in apneea de prematuritate usoara pana la moderata, in afectiunile usoare ale plamanilor sau dupa folosirea ventilatiei mecanice)
- ventilator, pentru usurarea respiratiei
- ecografie transfontanelara, pentru verificarea sangerarilor de la nivelul creierului sau afectarea acestuia, de obicei intre a treia si a saptea zi dupa nastere
- radiografie pulmonara pentru a verifica diferitele afectiuni ale plamanului sau pentru a verifica pozitia sondei de intubatie endotraheala, daca in cazul prematurului a fost folosita una pentru usurarea respiratiei
- radiografie abdominala, pentru verificarea enterocolitei ulcero-necrotice si pentru verificarea pozitiei cateterului ombilical
- electrocardiograma, pentru verificarea inimii daca exista malformatii congenitale sau pentru verificarea persistentei de canal arterial.
Rolul parintilor in ingrijirea prematurilor
Primele saptamani acasa
Mama si nou nascutul vor stabili o comunicare din ce in ce mai buna pe masura ce se adapteaza la conditiile de acasa. Mama trebuie sa se astepte ca ingrijirea unui prematur sa fie diferita fata de cea a unui nou nascut la termen. In timpul primelor saptamani acasa trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- perioadele de somn si de veghe. Deoarece functiile creierului nu sunt pe deplin dezvoltate, prematurii, spre deosebire de nou nascutii la termen, dorm mai mult in 24 de ore, dar pe perioade mai scurte. Pana la sase luni dupa nastere parintii se pot astepta sa fie treziti frecvent noaptea. Pana la varsta de doua luni, prematurul este treaz pentru scurte perioade de timp. Poate fi o lunga perioada de timp pana cand prematurul va reactiona la prezenta parintilor
- agitatie si hipersensibilitate. Este normal ca un nou nascut la termen sa planga pana la trei ore pe zi pana in jurul varstei de 6 saptamani. Majoritatea prematurilor vor face la fel si chiar mai mult timp. Prematurul poate fi foarte usor suprastimulat de prea multa lumina, de sunete puternice, de atingeri sau miscari sau chiar de prea multa liniste dupa agitatia din sectia de terapie intensiva. Daca se intampla acest lucru, va trebui creata in mod treptat o atmosfera cat mai linistitoare prin infasarea copilului si tinerea acestuia cat mai mult timp in brate
- pozitia de somn. Asezarea copilului pe spate reduce riscul aparitiei sindromului de moarte subita a nou nascutului care este mult mai frecvent la prematuri fata de copii nascuti la termen (riscul aparitiei acestui sindrom nu este nicicum afectat de un antecedent de apnee de prematuritate. Aceste patologii nu au nici o legatura una cu cealalta)
- alaptarea. Foarte probabil, la externare copilul are un program de alaptare astfel ca parintii vor sti exact cat de des sa-l hraneasca. Pentru a evita deshidratarea nou nascutului perioada dintre mese nu poate fi mai mare de patru ore. Mesele in cantitate mica pot reduce riscul regurgitarii. Daca se observa semne ale refluxului gastric in timpul sau dupa alaptare trebuie informat medicul pediatru
- nutritia. Pediatrul poate recomanda adaugarea in alimentatie a fierului, a vitaminelor sau a diferitelor formule de lapte. Suplimentul de fier este un tratament normal pentru toti prematurii deoarece ei nu au toate rezervele de fier asa cum au nou nascutii la termen. Unii prematuri au nevoie de formule suplimentare de lapte si vitamine pur si simplu pentru a sustine cresterea
- expunerea la bolile contagioase si la fumul de tigara. Prematurul este mult mai vulnerabil deoarece plamanii lui nu sunt pe deplin dezvoltati. Trebuie tinut la distanta de membrii familiei sau prieteni care sunt bolnavi sau de locurile publice in primele 2 ierni. Nu este permis sa se fumeze langa copil
- protejarea de imbolnaviri grave (imunizari, vaccin antigripal, anticorpi contra virusului respirator sincitial). Cu exceptia vaccinului impotriva hepatitei B schema de vaccinari este aceeasi cu a unui nou nascut la termen, calculata din momentul nasterii (varsta cronologica). Prematurul poate avea nevoie si de protectie impotriva virusului gripal si a celui respirator sincitial
- auzul si vederea. Prematurii au un risc mai mare de pierdere a auzului. Copii nascuti la sau inainte de 28 de saptamani de gestatie sau care au cantarit mai putin de 1500 grame au un risc mare de a dezvolta retinopatia de prematuritate. Auzul copilului este evaluat in sectia de terapie intensiva, dar parintii vor trebui sa fie foarte atenti la aparitia unor noi probleme de auz sau cresterea in intensitate a celor existente in primii 5 ani de viata. Un control oftalmologic este necesar la copii nascuti la 28 de saptamani sau inainte si la cei cu greutate mai mica sau egala cu 1500 grame, precum si la cei cu probleme medicale grave. Primul control este recomandat la 4-6 saptamani dupa nastere sau la 31-33 de saptamani de la conceptie, in functie de care e ultimul dintre cele 2 intervale de timp.
Relatia cu parintii
La inceput, parintii se pot intreba daca si cum se pot apropia de prematur. Daca prematurul nu este foarte bolnav si nu are un grad prea mare de prematuritate se va permite parintilor sa-l atinga sau chiar sa-l tina in brate. In orice caz, asistenta sau doctorul le va arata acestora modul in care sa reactioneze la nevoile speciale ale prematurului si cum sa tina cont de aparatura din jurul acestora. In cadrul unei vizite in sectia de terapie intensiva se va tine cont de urmatoarele aspecte:
- un prematur are o energie limitata, folosita pentru recuperare medicala si pentru crestere, de aceea trebuie evitat sa fie trezit din somn
- un prematur nu este pregatit neurologic pentru interactionarea cu lumea exterioara. Se vor urmari cu mare atentie toate semnele care arata ca nou nascutul este suprastimulat datorita privirilor, vocilor si atingerilor parintilor, zgomotelor si luminilor din camera
- un prematur cu o stare mult mai buna de sanatate va putea fi rasfatat cu imbratisari, masaj usor sau muzica relaxanta.
Pe timpul acestei perioade in care prematurul este in sectia de terapie intensiva i se poate imbunatati imunitatea prin asigurarea laptelui de mama. Indiferent daca mama doreste sau nu sa alapteze copilul dupa iesirea din spital, este important ca in aceasta perioada ea sa asigure laptele nou nascutului, pentru reducerea riscului de infectie. Specialistul in lactatie din spital poate fi de mare ajutor in rezolvarea diferitelor probleme legate de lactatie, inainte sau dupa nastere.
Daca nou nascutul este bolnav sau in special, in cazul prematurilor parintii se pot confrunta atat cu zile foarte bune cat si cu zile grele deoarece copilul se lupta sa se insanatoseasca si sa creasca in acelasi timp. Urmarind reactiile copilului si tinand cont de sfaturile medicului, parintii vor sti cum sa se apropie de acesta.
Pe masura ce prematurul creste, parintii vor prelua tot mai multe sarcini din cresterea copilului incepand cu tinerea si hranirea copilului pana la schimbarea scutecelor si imbaiere. Asistentele din sectia de terapie intensiva vor fi de ajutor si vor raspunde eventualelor intrebari. In cazul unei alaptari la san, mama si prematurul vor sta impreuna pentru a se stabili daca acesta este suficient de puternic sa se hraneasca numai la san.
Externarea prematurului
Externarea nou nascutului este un eveniment mult asteptat indiferent daca au trecut zile, saptamani sau luni de la nastere. Prematurul este gata sa plece acasa daca este capabil:
- sa se hraneasca in totalitate la san si continua sa creasca in greutate. Exista putine cazuri cand prematurii sunt externati chiar daca au si alimentatie artificiala cu ajutorul unei sonde – in acest caz, parintii vor fi instruiti de personalul medical
- sa isi mentina temperatura corpului intr-un patut normal
- sa respire bine (nou nascutii care au avut probleme la nivelul plamanilor pot fi trimisi acasa cu un aparat portabil cu oxigen)
- sa aiba frecventa respiratorie si cardiaca normala timp de o saptamana (un prematur care e suficient de dezvoltat dar care mai are scurte opriri ale respiratiei, o boala pulmonara sau alte probleme respiratorii poate fi trimis acasa cu un aparat care sa monitorizeze perioadele de oprire a respiratiei – apneea)
Unii prematuri pot fi externati cu pana la 5 saptamani inainte de data normala a nasterii, altii, de obicei cei care au avut complicatii, pot fi externati mult dupa aceasta data.
Citeste mai mult pe suntmamica.ro, noua ta casa in cresterea si ingrijirea copiilor.
