De abia asteptam sa se termine sarcina odata ca sa pot si eu dormi in voie. Nu visam decat la asta, ca ma voi putea intinde, ca ma voi putea rasuci si corpul ma va asculta docil si nimic nu ma va durea.
Desigur ca am auzit si eu, ca si voi probabil, zeci de persoane binevoitoare care imi spuneau ca sa dorm acum, cat mai pot, pentru ca atunci cand ai copil mic nu vei mai putea... Eu cand aud asta nu vad nimic altceva decat ca sunt singura in toata aceasta lipsa de somn si nimeni nu ma poate intelege. Pot sa aiba ei si doi copii de mana, nimeni nu arata pic de empatie atunci cand e vorba de somn in sarcina. Sau mai exact de ravagiile pe care le face lipsa lui.
Sa va spun eu ce am facut ca sa pot dormi cat de cat:
Nu am mai mancat seara. Sa zicem ca pe la 8-9 incercam sa ma culc (da, stiu, foarte devreme, dar oricum in general ma culc mai devreme decat alti oameni). Si atunci nu mai mancam nimic cam de pe la ora 6. De mancat as fi mancat eu, insa am observat ca daca ma intindeam dupa masa apareau si arsurile stomacale. Care sunt dureroase, groaznice, atat de neplacute incat m-au facut sa renunt la mancare.
Am renuntat sa mai privesc seriale in pat. Este foarte simplu sa cazi in capcana de a nu putea dormi din cauza ca iti aduci tehnologia in pat. Iti iei leptopul langa tine si te apuci sa faci ceea ce crezi tu ca iti face placere si te relaxeaza: poti sa te uiti pe facebook, sa citesti articole sau sa te uiti la seriale. Toate aceste activitati te pot impiedica sa adormi atunci cand iti este somn - iti spui inca unul, inca unul si nu mai scapi.
Mi-am gasit o pozitie buna. Este de munca, nu gluma, sa gasesti o pozitie cat de cat acceptabila in sarcina. Pentru mine cea mai buna a fost cu trunchiul la 45 de grade si totusi pe o parte. Incearca si tu pana reusesti sa dai peste una care te multumeste cat de cat. Foloseste si perne, fie ca sa ridici trunchiul, fie ca sa pui intre picioare sau sa iti proptesti spatele mai bine.
Uneori orice as fi facut nu reuseam sa adorm, desi alteori se dovedea a fi simplu. Stateam sa ma uitam pe pereti. Ma rasuceam, nu se stie de ce, pentru ca oricum era greu, dureros si noua pozitie nu era cu nimic mai buna. Pana la urma m-am hotarat sa renunt la a ma mai chinui sa adorm daca nu puteam si am inceput sa ma apuc sa fac diverse lucruri prin casa. Si cand simteam ca pic de pe picioare de somn ma bagam in pat. Bingo, adormeam imediat!
Am lasat pe dimineata toate gandurile negre. Si voua vi se intampla chiar seara, inainte de culcare, sa va bantuie fel de fel de griji? La mine erau la ordinea zilei. Unele extrem de marunte si de neimportante, de genul - ar trebui aspirat praful de pe lustra. Si mi se tot invarteau in cap si nu le puteam linisti. Asa ca mi-am pus un carnetel si un pic langa pat si le notam pe toate, ca sa scap de ele. Altfel mi s-ar fi invartit prin creier multe, multe minute.
Am scos toate electronicele din dormitor. Calculatorul meu incepea singur sa isi faca curatenie prin programe pe la 3 noaptea. Si rasnea si rasnea. Telefonul nu facea mare lucru, insa numai faptul ca era langa mine pe noptiera ma indemna sa pun mana pe el sa mai verific una, alta. Am renuntat la ele, am renuntat la ceas, mi-am pus draperii mai groase, am stins toate luminile... si a fost mai bine.
Somnul tau cum este?
