Epiziotomie (cunoscut si sub denumirea de perineotomie) este un termen medical care defineste o interventie chirurgicala care consta in sectionarea mucoasei vaginale si a muschilor superficiali ai perineului cu scopul de a facilita expulzia fatului in cursul unei nasteri.
Epiziotomia este o interventie medicala de profilaxie impotriva rupturilor sau fisurilor de perineu. In timpul nasterii, tesutul vaginal sufera fisuri in urma trecerii capului bebelusului prin canalul nasterii. Tensiunea la nivelul tesuturilor apare si la nivelul perineului, muschilor si sfincterului anal. Medicul sau moasa vor realiza o epiziotomie daca exista riscul unor rupturi necontrolate ale perinelui care ulterior sunt mai dificil de cusut decat o incizie curata facuta cu bisturiul. Desi exista clinici si spitale care realizeaza in mod obisnuit epiziotomia femeilor care nasc, metoda a devenit tot mai restrictiva ca urmare a numeroaselor observatii medicale legate de avantajele si dezavantajele acestei operatii.
Exista patru tipuri de epiziotomie din punct de vedere al zonei unde este efectuata incizia perineului.
Mediana – incizia incepe an zona de legatura dintre cele doua labii minore ale aparatului genital feminin si se extinde spre zona posterioară (anus) pe o lungime de 2.5 cm.
Medio-laterala – incizia incepe in zona de legatura dintre cele doua labii minore ale aparatului genital feminin si se extinde spre stanga sau dreapta zonei posterioare fata de mediana pe o lungime de 2.5 cm.
Laterala – incizia incepe la o distanta de 1 cm fata de zona de legatura dintre cele doua labii minore si se extinde lateral dar procedura implica riscul inciziei ductelor Bartholin, motiv pentru care mulți medici nu o folosesc.
In forma literei J – incizia începe în zona de legătură dintre cele două labii minore ale aparatului genital feminin si se extinde spre anus pe o distanță de 1.5 cm urmand apoi o direcaie laterala fata de zona mediana.
Pentru prima nastere, este un gest curent (aproape 60 %), mai mult realizat de catre medici decat de moase. Este vorba de o incizie a perineului pentru 2 sau 3 cm.
Practicata sub anestezie locala, epiziotomia permite protejarea femeii de o incontinenta urinara si de o destindere musculara. Insa astazi, dezbaterea este relansata. Se estimeaza de fapt ca un procent de 30 % ar fi mai acceptabil si aproape de nevoile reale.
Epiziotomia este realizata pentru a evita o ruptura a tesuturilor ce se situeaza intre organul sexual si anus. Ea este facuta in momentul unei contractii care forteaza nervii si blocheaza deci toata durerea. Ea este cusuta minutios dupa nastere pe trei grosimi, vaginul, muschiul si pielea. Firele vor fi retrase cateva zile mai tarziu.
Perineul este mai mult sau mai putin fragil, in functie de fiecare femeie, iar riscul de a avea o epiziotomie depinde de mai multe criterii. Mai intai, greutatea copilului, un perineu prea scurt sau prea tonic (este cazul marilor sportive), tesuturile pielii fragile si sensibile si in final, o luare in greutate mai importanta in timpul sarcinii. Dar aceste criterii nu sunt sistematice, deci nu va ingrijorati. In orice caz, suferinta bebelusului determina realizarea unei epiziotomii.
In ultimii ani, studiile au aratat ca nu exista o legatura intre o epiziotomie si problemele de incontinenta urinara. Unii medici merg chiar pana la a pleda pentru o mica ruptura naturala si meticulos cusuta, mai degraba decat o epiziotomie. De fapt, nasterea pe cale naturala diminueaza tonicitatea perineului, nu epiziotomia.
Indiferent de caz, nu ezitati sa vorbiti cu moasa sau cu medicul care va urmareste sarcina despre aceasta problema.
Citeste si: Masajul perineului
