Într-o lume în care tot mai mulţi adulţi iau decizia de a deveni părinţi după 30, 35 de ani, se vorbeşte tot mai des despre copiii singuri la părinţi, despre cât de bine sau, dimpotrivă, cât de rău este să nu ai fraţi sau surori.
Fiind singurul copil pentru părinţii mei şi, la rândul meu, aducând pe lume un singur pui de om, subiectul acesta îmi este destul de familiar, aşa că îmi permit să dau câteva sfaturi pentru copiii singuri la părinţi.
Iată cu ce cred că ar trebui să pornească ei, în viaţă:
Nu lăsa pe nimeni să îţi spună că eşti râzgâiat
Mi-a luat ceva timp până să realizez că trebuie să îi spun asta copilului meu, iar motivul este destul de simplu: nu realizam cât de tare am lăsat să mă afecteze pe mine astfel de cuvinte. Sfatul meu este valabil şi pentru acuzaţii de tipul „eşti ciudat”, „eşti egoist” – cuvinte pe care foarte mulţi copii singuri la părinţi le aud deseori. Trebuie să ştii, drag copil, că fiecare are momente în care se manifestă râzgâiat, ciudat sau egoist. Mai mult decât atât, e posibil ca oamenii să ţi-o spună din răutate. Sfatul meu este să înveţi să ignori cu eleganţă comentariile răutăcioase şi să arăţi, în schimb, cât de bun şi de generos poţi fi.
Dar fii conştient de faptul că lumea nu se învârte în jurul tău
Atunci când într-o familie nu sunt mai mulţi copii, în mod inconştient părinţii îi dau singurului copil senzaţia că el este centrul universului, iar copilul, la rândul lui, se va comporta faţă de ceilalţi ca şi cum nevoile lui sunt întotdeauna prioritare. Aşa că îţi spun, drag copil, să nu faci întotdeauna numai ce vrei tu, numai ce crezi tu că e bine. Uite-te din când în când în jurul tău, dacă nu vrei să fii rănit. În lumea reală nu există favoriţi.
►Citeşte şi Şi dacă iese tot băiat, ce faci?
Prietenii îţi pot deveni la fel de apropiaţi sau chiar mai apropiaţi decât familia
Când te aud numind-o pe prietena ta cea mai bună, surioară, îmi creşte inima. Atunci când eram copil, îmi doream ca vecina cu care mă înţelegeam de minune să îmi fi fost soră. Aşa se face că, atunci când am crescut, mi-am dat seama că legăturile cu prietenii mei sunt la fel de strânse ca acelea între fraţi şi surori. Sper că vei fi la fel de norocoasă ca mine. Iar dacă se va întâmpla asta, tratează-ţi prietenii cum poţi tu mai bine, şi vei vedea că la fel vei fi şi tu tratată.
Şi copiii care au fraţi sau surori se plictisesc
Nu îmi spune că te plictiseşti pentru că nu ai fraţi sau surori alături de care să te joci. Şi dacă ai avea, spre exemplu, un frate mai mic, te-ai plictisi de el. Perioadele de plictiseală sunt destul de frecvente la copii, iar asta nu e rău deloc. Te ajută să îţi dezvolţi imaginaţia, creativitatea, dar şi să descoperi noi pasiuni – aptitudini care te vor ajuta să îţi faci viaţa bogată şi frumoasă.
Nu îmi datorezi nimic
Niciun părinte nu vrea să devină o povară pentru copiii lui, iar dacă în familie există doar un singur copil, acesta poate simţi că toată greutatea trebuie să stea doar pe umerii lui, atunci când părinţii îmbătrânesc. Nu îţi pot promite că eu sau tată tău nu vom avea nevoie de ajutorul tău, dar asta nu înseamnă că te voi pune să renunţi la scopurile tale, la viaţa ta, pentru noi.
Tu nu eşti mai bun sau mai slab. Tu eşti tu
Unele cercetări spun despre copiii singuri la părinţi că devin mai buni şi mai de succes decât aceia care au fraţi sau surori. Alte studii spun că, de fapt, sunt mai ciudaţi. Pe mine mă obosea enorm această judecată. Noi suntem cine suntem, toate familiile sunt diferite între ele, fiecare dintre noi are de-a face cu propriile provocări. Da, e interesant să ne întrebăm cum am fi fost noi, cu fraţi sau cu surori, dar nu trebuie să ne obsedeze ideea aceasta. Nu există nicio certitudine că o familie mai numeroasă este mai fericită decât una cu un singur copil – familia noastră este perfectă aşa cum e.
