Noi am fost crescuţi într-o cultură în care ni se spuneau tot felul de lucruri urâte. Nu din răutate sau pentru că părinţii noştri nu ne iubeau, ci pentru că în momentul respectiv se credea că poţi face o persoană mai bună dacă îi arăţi în permanenţă unde greşeşte.
Acum însă am realizat că această cale duce la părere proastă despre sine, demotivare şi incapacitate de a fi stăpânul propriei vieţi. Aşa că am vrea să ne creştem copiii în alt fel. Ce anume ar trebui să le spunem?
Este o inspiraţie pentru mine să te văd atât de hotărât să îţi iasă.
Mă impresionezi.
Am încredere în tine.
Sunt mândră de tine.
Nu este ruşinos să recunoşti că ai nevoie de ajutor şi să îl ceri.
►Citește și Lecția de răbdare: Cum crești un copil sensibil
Sunt aici dacă ai nevoie de mine.
Este important să te iubeşti a fel de mult cât te iubesc eu.
Sper să nu îţi fie frică să încerci ceva nou.
Să îmi petrec timpul cu tine este cea mai bună parte a zilei.
Încearcă să ieşi în evidenţă.
Fă ceea ce te face fericit.
Lupta pentru lucrurile în care crezi.
Ceea ce gândeşti contează.
Nu trebuie să îţi fie frică să pui întrebări sau să-ţi spui părerea.
Dă-ţi inima numai celor care o merită.
Acceptă şi dezvoltă ceea ce te face diferit.
Nu lasa pe nimeni să se poarte urât cu tine.
Este în regulă să greşeşti, contează să îţi revii după.
Sunt lângă tine orice s-ar întâmpla.
