Niciun parinte nu doreste sa provoace suferinta sau sa jigneasca propriul copil, dar sub impulsul furiei, al enervarii, cuvintele nu sunt intotdeauna linistitoare.
Pentru a incerca sa remediati aceste obiceiuri proaste, iata cateva lucruri pe care nu trebuie sa le mai spuneti copiilor, si bineinteles lista poate fi completata…
Anumite cuvinte, unele vorbe, pe baza judecatii, sunt purtatoare de respingeri sau amenintari si toate astea se inscriu in fata copilului ca o rana fara apel. Traim intr-o civilizatie in care cuvintele domina, dar imperialismul lor risca sa sufoce potentialul extraordinar al fiecaruia dintre ei.
“Esti un copil rau”
Confundati atitudinea copilului dumneavoastra si persoana sa in intregime. Nu pentru ca a muscat un alt copil este rau, ci fapta de a musca i-o reprosati. Intentia dumneavoastra este de a opri comportamentul sau care nu va convine, dar adesea prin aceasta jignire, nu faceti decat sa intensificati agresivitatea copilului. El se simte ranit de cuvintele dumneavoastra. Ar vrea mai bine sa spuna: “nu mai suport, ai depasit limitele” sau sa anticipati un “este suficient”.Pentru copil, aceasta atitudine aste mai linistitoare ca cea a unui parinte care se simte depasit de evenimente si sfarseste prin a claca.
“Trebuie sa iei exemplul fratelui/sorei tale”
Comparatiile in educatie nu sunt cele care fac cel mai bine si acest gen de discutii atata gelozia copilului, facut sa creada ca fratele sau sora sa despre care e vorba, este copilul minune al familiei, imposibil de egalat. Copilul caruia ii este destinata aceasta fraza inceteaza toate eforturile pentru a schimba situatia. O formulare cum ar fi “munceste mai mult” este de preferat sau exprimati clar ce asteptati de la copilul dumneavoastra.
“Fii atent, iti vei face rau”
Aceasta este expresia favorita a parintilor anxiosi sau super protectori, care isi proiecteaza nelinistile asupra progeniturii lor.
Cateodata este dificil de a fi retinuti, se intampla uneori ca micutul care prinde incredere in sine ca va reusi sa urce scarile, sa sfarseasca prin a cadea: este invatarea. Punandu-l mereu in garda pentru ce i s-ar putea intampla cel mai rau, copilul este oprit din elanul sau, din descoperirile sale, deci din autonomie. Este mai bine sa avertizati copilul asupra pericolului potential sau sa ii spuneti ”risti sa iti faci rau”, este astfel prevenit.
“Este pentru binele tau”
Ca intotdeauna, excesul unor fraze de acest gen poate fi nociv. Acest ordin categoric ii da impresia copilului ca este transparent, ca propria sa parere nu are importanta. Ori copilul, de la o anumita varsta, stie ceea ce e bine pentru el si ce ii convine. Copilul are dreptul sa nu ii placa salata, sa nu ii fie frig iarna, chiar daca dumneavoastra sunteti friguroasa. Uneori e bine sa nu spuneti nimic sau sa il puneti in fata unui fapt stabilit fara sa ii spuneti in plus ca e pentru binele sau. “Stiu ca nu doresti sa mergi la piscina, dar vom merge toti impreuna.”
“Suntem satui pana peste cap de tine”
Niciun dialog, nicio deschidere nu mai e posibila dupa o asemenea fraza. Din contra, aceasta fraza poate declansa la copilul dumneavoastra un sentiment de abandon. Este mai bine sa spuneti: “Te pedepsesc pentru ca ai depasit limitele.”
“Inceteaza sa-ti mai fie tot timpul frica.”
Un moment de enervare, deceptia de a va vedea copiii atat de curajosi pe cat v-ati dori, si iata-va pe cale sa uitati propriile temeri din copilarie. Respingeti aceasta teama, o minimizati. O camera in intregime intunecata poate provoca teama, iar o scara sumbra terorizeaza copilul.
De fapt, in fata respingerii fricii sale, copilul este descumpanit, cui i se va mai adresa el data viitoare?
Inconjurati copilul, aratati-i ca ii intelegeti teama, spuneti-i ca si dumneavoastra v-a fost frica atunci cand erati mic, linistiti-l amintindu-i ca aceasta teama va trece intr-o zi.
“Cu tine, e mereu acelasi lucru.”
Folosind un adverb precum “mereu”, “niciodata”, fraza dumneavoastra ia o turnura excesiva. In final, nu ii lasati copilului nicio sansa, mai ales nicio posibilitate de schimbare, este ca si cum ii lipiti o eticheta pe frunte. Daca doriti sa faceti un repros, incercati sa va abtineti sa faceti referinta la o durata. Amintiti-i mai degraba regula: “Daca vei incepe iar, vei fi pedepsit.”
“Ce neindemanatic!”
Cand rostiti raspicat o fraza care revine unei judecati definitive asupra copilului dumneavoastra, riscati ca in timp sa ii diminuati increderea in sine. Orice copil este inzestrat cu calitati si daca al dumneavoastra sparge in mod regulat obiecte sau nu pare prea priceput, incurajati-l sa persevereze, aveti incredere in el si puneti-i in valoare calitatile.
