Chiar daca avea picioare subtiri si un nechezat caraghios, Ducipal nu era nicicum vreun ignorant. Stia ca nu poate invata sa inoate in galeata din care bea apa. Si ca raul poate ca i-ar fi fost folositor daca ar fi fost vreodata inundatii ca sa se umple albia. Insa cine putea astepta asa de mult?
Auzise insa, in timpul povestilor de seara, de ceva nemaivazut: o apa atat de intinsa incat nu o poti cuprinde cu privirea si atat de albastra incat se transforma in cer. Acolo vroia el sa ajunga. Acolo s-ar fi putut baga pana la varful narilor si ar fi inotat si inotat pana s-ar fi facut armasar. Adica Ducipal, calul care mananca jeratec si zboara.
Nu i-a fost greu sa puna totul la cale. Cine s-ar fi asteptat ca el sa se departeze asa de mult?
A asteptat sa se faca noapte. De noapte nu ii era frica. Noroc ca avea piciorusele subtiri si cu ele nu facea zgomot. S-a strecurat afara din grajd, s-a dus la trenurile care dormitau in gara si s-a urcat, cu greu, ce-i drept, intr-un vagon plin cu oi.
Beheheeee…, ziceu ele.
Buna seara, a raspuns micutul Ducipal, politicos si s-a asezat intr-un colt si s-a pus pe asteptat.
Citeste si
prima parte: Ducipal a invatat sa inoate
partea doi: Ducipal a invatat sa inoate 2
partea trei: Ducipal a invatat sa inoate 3
PS. Am pornit Scoala de povesti, in care sa creem noi povestile pe care vrem copiii nostri sa le auda. Regulile sunt simple: ne gandim la o idee pe care vrem sa o transmitem, ne gandim la un personaj care sa le faca placere si la un numar de episoade. Iar de aici imaginatia este libera sa zburde.
Ducipal a invatat sa zboare este o poveste in cinci parti despre curaj. Personajul sau principal este un calut pe nume Ducipal.
Eu am sa scriu prima parte si va invit pe voi sa continuati cu celelalte. Scurt, cam jumatate de pagina. Puteti trimite continuarea pe adresa suntmamica@uzinadenet.ro . Daca nu, voi pune continuarea scrisa deja de mine. Si tot asa, pana la sfarsitul saptamanii cand vom avea intreaga poveste.
