Vorbeam despre alimentele inteligente si beneficiile alimentatiei sanatoase in nutritia copilului, dar si despre necesitatea de educa copilul in sensul unei nutritii sanatoase, inca din vreme in care sta la ţâţa mamei sale.
Prima partea a textului o gasiti aici.
Continuam subiectul si vorbim despre necesitatea unui consum adecvat si sufiecient de grasimi, din categoria celor sanatoase, ca o conditie esentiala pentru buna functionarea si dezvoltare a creierului si implicit pentru un coeficient de inteligenta cat mai ridicat.
Creierul contine 60 la suta grasime, o treime din aceasta provine din alimentatie. Celebra omega 3 este secretul creierul viu, activ, care nu oboseste si care este capabil de efortuiri de concentrare sustinute. Asta inseamna un creier bine hranit care poate sa acumuleze informatii, care are resurse pentru a face noi conexiuni, care are combustibil pentru sustinerea si dezvoltarea memoriei.
Schema ideala, asa cum a conceput-o Jean-Marie Bourre, este compusa din uleiuri vegetate cat mai putin prelucrate tremic, ulei de masline si de porumb in detrimentul celui de floarea soarelui, mai ales ca urmare a continutului mai ridicat de omega 3 din primele doua.
“Peste gras de doua ori pe saptamana si uleiuri vegetate in fiecare zi in detrimentul celor de origine animala sau a celor continute in lactate grase, branzeturi si unt. Lactatele concentrate – unt si baranza trebuie sa aiba o concentratie de grasimi de maxim 60 la suta in cazul untului si 20 la suta la branzeturi pentru a fi alimente bune” spune Jean-Marie Bourre. “ Este de dorit ca un copil scolar sa consume peste de doua ori pe saptamana, iar cantitatea de unt sa nu depaseasca 50 de grame pe zi” spune Jean-Marie Bourre.
Creierul iubeste dulciurile de calitate
Pentru fuctionarea normala creierul are nevoie de zaharuri. Sunt principala sursa de energie. Pentru a functiona normal celulele cerebrale au nevoie de un aport constat de glucide. “Asta nu inseamna insa ciocolata si zahar. Inseamna cereale integrale, legume uscate, fructe, care aduc un aport de zaharuri de buna calitate”, spune Jean-Marie Bourre.
Dulciurile concentrate au un efect contrar. Aduc un aport rapid de energie, dar cresc concentratia de insulina din sange si scad glicemia ceea ce induce senzatia de foame, asa ca efectele pe termen lung sunt un metabolism lent, obosit si tendinta spre obezitate. “Micul dejun este masa dulce. Cereale, miere, si zaharuri sanatoase, rezultate din fructe si lactate. In nici un caz dulciuri rafinate, in nici un caz paine alba si unt. Poate paine neagra din faina integrala, putin unt si miere!” comenteaza Jean-Marie Bourre.
Acesta atrage atentia asupra consumului de zaharuri dupa ora 18.00 care pot aduce tulburari de somn, prin faptul ca energia pe care o degaja nu lasa creierul sa mearga la culcare.
Vitamine si minerale pentru protectie
“Stie toata lumea ca vitaminele sunt indispensabile, dar prea putina lume stie cat de delicate sunt aceste combinatii chimice si cat de repede se degradeaza la contactul cu mediul. Un mar ras are cu 25 la suta mai putine vitamine decat unul pe care il speli si il mananci direct, fara sa-l tai. Un dovlecel fiert are cu 75 la suta mai pune calitati decat unul facut salata. Spanacul fiert pierde pana la 80 la suta din vitamine. Sucul de portocale isi injumatateste calitatile la o ora dupa ce a fost stors” spune Jean-Marie Bourre.
Acesta puncteaza in cartea sa pe vitaminele “grase” din grupul B indispensabile unei bune dezvoltari si functionarii a creierului. “Nu neglijati sucul de portocale de diminata si grasimile sanatoase de la pranz” spune Jean-Marie Bourre. In ceea ce priveste minerale, fierul, calciu, zincul si magneziul sunt principalele. “Verdeturile, legumele crude sunt indispensabile, iar regula celor cinci fructe si legume pe zi trebuie sa fie aplicata fiecarui scolar” sustine Jean-Marie Bourre in pledoaria sa.
