Mastita este o inflamatie a tesutului mamar, care apare cel mai frecvent atunci cand o femeie alapteaza, ca urmare a unei pozitii vicioase a copilului la sanul mamei. Mastita afecteaza aproximativ una din 10 femei care alapteaza, boala fiind mai frecventa in primele trei luni dupa nastere si cu totul exceptionala dupa acest interval.
Mastita apare ca urmare a faptului ca sanul nu a fost complet golit, iar bacterii din mediul exterior intra in canalele galactofore care nu au fost corect drenate. Mastita poate sa fie si o infectie virala.
Desi nu este clar care este fenomenul care duce la aparitia mastitei, se pare ca cea mai frecventa cauza o reprezinta citokininele din laptele matern. Acestea sunt proteine specifice care au rostul de a preveni aparitia infectiilor la copilul mic, dar in cazul in care laptele nu este drenat in mod corespunzator, este posibil ca sistemul imunitar al mamei sa confunde citokinelore cu o infectie si sa determine reactia specifica a mastitei.
O alta cauza care duce la mastita este o pozitie incorecata a copilului la san, motiv pentru care acesta oboseste repede, nu suge cat trebuie si sanul nu este corect golit. Laptele care ramane este un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor care duc la mastita. Iritarea mameloanelor este un factor care predispune la mastita pentru ca bacteriile de pe piele proprie, sau din gura copilului tau, poate intra canalele galactofore din san.
De obicei, mastita afecteaza doar un singur san. Simptomele includ o zona durerosa sau un san dureros, o zona de inrosita, insotita de o senzatie de arsura, care este accentuata cand copilul suge sau poate sa fie continua. Laptele matern poate contine urma de sange. Femeia are febra, stare generala alterata si simptome asemanatoare gripei: dureri articulare si letargie.
Mastita nu este o afectiune grava, dar trebuie tratata, pentru ca in absenta unui tratament poate duce la aparitia unui abces care face imposibila continuarea alaptarii.
Afla totul despre alaptare, beneficiile alaptarii si sfaturi pentru alaptarea corecta
Mastita se trateaza cu antibiotice, care de cele mai multe ori rezolva problema rapid si definitiv. Acestea vor fi prescrise de medic si vor fi dintr-o clasa compatibila cu alaptarea, astfel incat copilul nu va fi luat de la san pe perioada de tratament (cu exceptia situatiilor in care medicul decide altceva), iar sanii, si cel bolnav si cel sanatos, trebuie bine golit. Alaptarea se va face cu frecventa crescuta: la fiecare 2-3 ore in timpul zilei si la 4 ore noaptea pentru a goli sanul cat mai bine. Pentru usurarea alaptarii se vor pune comprese cu apa calda pe sanul bolnav inainte de a alapta sau se poate face un dus cald. Caldura inmoaie sanul si usureaza curgerea laptelui.
Esential de stiut este faptul ca nu se intrerupe alaptarea normala. Golirea sanului prin alaptare ajuta la refacerea tesuturilor afectate si grabeste vindecarea. Copilul care suge nu este afectat de prezenta mastitei la mama, decat in cazul in care antibioticele sunt foarte puternice sau febra mamei mare.
