În general, fiecare cuplu care aşteaptă un copil priveşte cu ochi critici pe părinţii pe care îi întâlnește în jur. Şi viitorii parinți îşi jură unul altuia ca ei nu vor ajunge niciodată aşa. Doar că greşesc. Uite cele mai comune dintre situații:
Nu îl vom lăsa pe copil să ne facă programul
Un bebeluş poate fi purtat peste tot după tine. Tot ce vrea el de fapt este să fie împreună cu părinţii săi, corect? Aşa că dacă ai un sistem de purtare îţi poţi face programul după cum îţi doreşti. Noi nu vom fi ca acele cupluri care lasa tot şi fug repede acasă pentru că este ora de somn a bebeluşului.
Şi apoi apare bebeluşul. Îi place şi lui să stea în sistemul de purtare, dar nu tot timpul. Şi nu prea se dă în vânt după oameni străini şi locuri noi. Vrea să doarmă la el în pătuţ. De mai multe ori pe zi. Iar dacă nu i-ai făcut această plăcere, atunci să vezi ţipete şi morocăneala toată ziua! Aşa că îţi dai seama că preţul pe care îl ai de plătit dacă nu îţi faci programul după bebeluş este mult prea mare.
Vom împărţi între noi trezirile din timpul nopţii
Când nu ai încă bebeluşul îţi juri în barbă că vei fi un părinte modern şi că îndatoririle vor fi împărţite în cuplu în mod egal. Cel puţin atunci când eşti acasă. Aşa că tatăl va prelua şi el jumătate dintre trezirile din timpul nopţii. Va putea să îl hrănească cu biberonul, va putea şi el să îl schimbe şi să îl liniştească. Nu este mare lucru.
Asta până când trebuie să o faci efectiv. Şi realizezi că după o noapte în care ai fost trezit de trei ori nu mai eşti capabil să funcţionezi bine în timpul zilei. Aşa că noaptea următoare când îţi vine rândul nici nu îţi mai auzi bebeluşul care scranceste şi totul rămâne în sarcina mamei.
Nu vom sta niciodată în public cu un bebeluş care plânge
De câte ori nu aţi fost într-un loc public, să spunem un restaurant sau un magazin, şi să nu aruncaţi o privire urâtă către părintele al cărui bebeluş plângea? Ce mai aşteaptă, vă spuneaţi, de ce nu pleacă odată de aici? L-aţi bănuit de insensibilitate faţă de copil şi de lipsa de respect faţă de voi. Un bădăran! Şi v-aţi jurat că nu veţi face asta vreodată.
Dar apoi aţi avut copilul şi aţi realizat că dacă nu riscaţi niciodată să ajungă să plângă în public nu mai ajungeţi nici voi vreodată să ieşiţi din casă. Sau să vă faceţi cumpărăturile. Un părinte trebuie şi el să mănânce. Aşa că v-aţi relaxat, oarecum, cu toate privirile urâte primite din jur.
Nu vom arăta poze cu copilul nostru la toată lumea, tot timpul
Ce-i cu părinţii ăştia care îşi pun poza copilului la profil în loc să îşi pună poza lor? Şi care îi bombardează pe cei din jur cu zeci de imagini ale progeniturii care sunt aproape la fel? Nu îşi dau seama că ne plictisesc şi nu ne interesează?
Doar că ajungi să ai fiinţă aceea mică, atât de minunată în fiecare ipostază a ei, atât de specială în fiecare secundă, încât ai vrea să le păstrezi pe toate. Şi apoi să arăţi lumii câte culori are sufletul tău.
Nu vom lăsa copilul să doarmă în patul nostru
Patul este al cuplului, care are şi el nevoie de intimitate. Nu vom lăsa copilul să ne strice relaţia şi să se interpună între noi. Măcar noaptea să ne rămână. Şi, în plus, nici măcar nu este sănătos pentru copil să doarmă împreună cu părinţii, sunt atâtea atenţionări că ar putea să păţească ceva!
Până când apare bebeluşul şi realizezi că, şi dacă nu ar mai dormi în cameră cu tine, eşti atât de epuizat încât nu visezi decât să poţi închide ochii măcar pentru câteva clipe. Apoi realizezi că este mult mai uşor să nu te scoli din pat în timpul nopţii ca să ajungi într-o altă cameră. Şi îl iei pe bebe lângă tine. Şi ajungi să dormi mai bine. Şi nu ai mai da asta pentru nimic altceva în lume.
