La romani se obisnuieste sa imprumuti lucruri pentru bebelusi. Dar, uneori, economiile se fac in detrimentul sigurantei celor mici.
Ajungi la o varsta la care se inmultesc in jurul tau familiile cu copii. Si-ti vine si tie momentul. Una din partile bune ale situatiei – in afara de know-how-ul pe care-l deprinzi prin straini si gandul ca intri si tu in randul lumii la locul de joaca – este ca poti imprumuta multe acareturi pentru cel mic. Sau poti cumpara obiecte second-hand, la preturi convenabile. Exista, insa, aspecte de luat in considerare cand aduci in familie astfel de obiecte: siguranta, sanatatea si confortul copilului. Iata cateva dintre obiectele la care ma refer:
Patutul. N-am imprumutat, desi aveam de unde. Am preferat sa cumpar, ca sa mearga cu mobila din camera copilului. Dar, daca as fi facut-o, m-as fi uitat bine la toate suruburile, sa ma asigur ca sunt, in continuare, bine stranse, ca lemnul nu s-a slabit pe nicaieri; ca, daca exista o latura culisabila, mecanismul sau este ca nou si nu exista pericolul ca propriu-mi copil sa-l actioneze si sa se rostogoleasca peste „gard”; as fi verificat cat de stabile sunt picioarele si cat de bine infipte rotile – daca acestea exista; as fi luat fiecare gratie la mana sa ma conving ca nu iese din locasul sau, astfel incat copilul meu nu se poate accidenta.
Salteaua. Din nou, cumparata de noua. Si nu doar pentru ca a fost destul de dificil sa gasim una pe dimensiunile speciale ale patutului, dar am si prejudecati privind transmiterea de microbi de la un copil la altul. Un bebelus petrece atat de mult timp pe o saltea, timp in care transpira, regurgiteaza, i se descuameaza pielea, mai trece una-alta prin scutec, ii curge laptele din biberon si asa mai departe. Orice materiale ar fi folosite pentru umplutura sau husa saltelei, tot aduna impuritati; si au unde sa se adune, data fiind grosimea ei.
Scoica/scaunul de masina. Le-am cumparat second-hand, dar in stare foarte buna. Am verificat functionarea centurilor de siguranta, a inclinarii spatarului, uzura huselor si pernelor incluse, integritarea tuturor elementelor de siguranta (catarame, cleme, carlige de prindere etc.). De asemenea, am inspectat termenul de valabilitate inscris pe fundul scaunului sau bazei sale. Si am vrut sa stiu daca respectivul obiect a fost implicat intr-un accident de masina sau nu. Daca a fost, cauta in continuare, oferte sunt peste tot.
Sursa foto: peyrecaty.com
Carutul. Clar, l-am imprumutat. Atat landoul, cat si carutul sport. L-am folosit atat de putin – in mare parte a timpului mi-am purtat copilul – incat n-ar fi meritat in veci sa dau banii pe el. Mai ales ca ne-am dorit o marca de carut mai... deosebita. Am spalat bine toate husele, le-am calcat si Tudor l-a luat de nou. Bineinteles, am verificat sa functioneze toate elementele: franele, copertina, acoperitoarea de iarna etc. Si inca am folosit din plin landoul drept patut in deplasarile de pana la cinci luni. Iar carutul sport imediat dupa, dat fiind ca Tudor incepuse sa stea in fundulet. Dar ma gandesc ce se intampla atunci cand te apuci sa dai bani grei pe un carut, iar bebelusul nici macar nu-l suporta?
Tarcul de dormit. De data asta, l-am imprumutat, dat fiind ca nu calatorim chiar in fiecare luna cu stat peste noapte departe de casa. Poate zici ca ce mi-e salteaua de la patut, ce mi-e salteaua de la tarc. Eu am gandit-o asa: tarcul de imprumut am inceput sa-l folosim cand Tudor avea deja opt luni, adica era imunizat la multe, dat fiind ca baga totul in gura; apoi, grosimea unei saltele de patut nu se compara cu cea de tarc – aceasta din urma e, mai degraba, o plansa capitonata, menita sa tina fundul tarcului drept, sa nu se plieze. Nu spun ca n-ar putea aduna microbi, dar mereu o acopar cu o patura si un cearsaf, sa doarma si copilul mai confortabil, mai pe moale. Bineinteles, am verificat ca operatiunile de desfacere si pliere sa se desfasoare corect, astfel incat copilul sa fie ferit de accidente.
Logistica pentru hrana artificiala. Am cumparat si biberoane, si sterilizator, si incalzitor de biberoane sau mancare solida, vesela pentru diversificare am primit-o cadou. Dar spun cu mana pe inima ca, daca as fi avut de la cine, as fi imprumutat sterilizatorul si incalzitorul. In schimb, tot ceea ce are efect direct asupra cavitatii bucale a copilului cred ca trebuie cumparat de nou, curatat bine si abia apoi folosit. N-as cumpara doar tetine noi pentru biberoanele imprumutate de la altii – mi se pare o economie inutila in comparatie cu riscurile la care iti poti expune copilul. In ce priveste sterilizatorul, i-as face obligatoriu un detartraj daca l-as imprumuta.
Sursa foto: peyrecaty.com
Sistemele de purtare. N-am avut de la cine imprumuta, nu se „purta” asa ceva in cercul meu de prietene-mamici, asa ca le-am cumparat pe amandoua. Dar cu draga inima le-as imprumuta mai departe celor interesati daca se potrivesc varstei copilului – vezi aici mai multe despre asta. De asemenea, cine vrea sa detina un port-bebe ar trebui sa-l incerce cu copil cu tot, ca poate unuia dintre ei (parintelui sau bebelusului) nu-i place sau nu se simte confortabil in aceasta postura. Plus ca sunt unele sisteme care „expira” la o anumita varsta a copilului si trebuie sa treci la un alt nivel de purtare. Astfel incat recomand imprumutatul. Oricum toate se spala la masina, asa ca poti sta fara nicio grija in privinta asta.
Hainute. Multe mamici mi-au oferit, dar le-am refuzat. La cata dermatita atopica fac bebelusii, am zis sa nu mai pun si eu paie pe foc. Desi hainutele erau bine intretinute, spalate si calcate corespunzator. Acum, uitandu-ma la ritmul in care murdareste Tudor body-urile si pantalonii, fie in casa, fie pe-afara, ma felicit ca n-am luat nimic cu imprumut, ca nu le mai dadeam inapoi asa, facute harcea-parcea.
Caruselul. L-am imprumutat si rau am facut! Ca acum trebuie sa cumpar altul, nou. Pentru ca lui Tudor i-a placut atat de mult (si muzica, si animalutele atarnate), incat nu adoarme fara el nici acasa, nici in deplasare, iar cand a reusit sa ajunga la el, a tras pana l-a rupt. Nu stiu daca ar fi trebuit sa prevad asta in ce priveste copilul meu, dat fiind ca l-am imprumutat intact, deci copilul care l-a folosit inainte n-a fost atat de nazdravan. Dar mai bine dadeam banii pe unul nou pentru Tudor decat sa cumpar unul nou ca sa-l returnez.
Sursa foto articol: savingslifestyle.com