Aş folosi nişte cuvinte româneşti, dar “story of my life” sumarizează foarte bine ceea ce simt când am scris titlul de mai sus.
Unii bebeluşi sunt docili, sunt cuminţi şi dorm în pătuţul lor fără probleme între reprizele de joacă şi de alăptat. Alţii se lasa adormiţi în braţe şi apoi dorm liniştiţi în pătuţul lor. Alţii...Ei bine, alţii se simt atât de bine în braţele mamei încât nu s-ar da jos de acolo nici în ruptul capului.
Şi ţi se pare că doarme atât de profund în braţele tale încât faci încercarea de a-l pune jos. Inceeet, inceeet că într-o filmare încetinită de 100 de ori. Îl laşi şi apoi păşeşti că Tom în vârful picioarelor către uşă. Când să deschizi uşa se aud plânsetele din pătuţ.
Şi dă-i şi luptă şi ia-o de la capăt cu adormitul. Şi iar încerci să îl pui jos... În cele din urmă extenuată, nervoasă şi obosită îi zici soţului că nu se mai pune problema de a mânca cu el şi a vedea un film împreună. Iei bebeluşul din pătuţul lui, îl duci la tine în pat şi, culmea, acolo doarme ca un prunc.
Da, am eşuat lamentabil la toate încercările şi metodele de a-l face să doarmă singur. Am încercat câte lună şi în stele şi nu a funcţionat nimic. Mi-am spus că aşa a fost să fie şi am mers mai departe.
Dar gândul că se trezea de fiecare dată când îl puneam jos nu îmi dă pace nici acum.
De ce se întâmplă asta?
În primul rând, este important să înţelegem că ciclul de somn al unui copil este diferit de cel al unui adult. Este nevoie de până la 20 minute pentru un copil să ajungă la un somn profund, ceea ce înseamnă că copilul tău se poate trezi cu uşurinţă în cazul în care este deranjat înainte de acest moment. Dacă încerci să pui copilul jos prea devreme, poate fi o parte a problemei. Şi totuşi îl legănam peste jumătate de oră şi tot se trezea. Ceea ce ne aduce la al doilea motiv.
►Citește și Cum mi-am învățat bebelușul să adoarmă în 3 zile. Bine, în 6!
Din păcate - sau din fericire, în funcţie de modul în care te uiţi la el - nu e ceva ce se poate controla sau schimbă. Un expert în co-sleeping, profesorul James McKenna, explică: "Copiii sunt proiectaţi biologic să simtă că ceva periculos a avut loc - separarea de însoţitor. Ei simt, prin piele, că ceva este diferit, cum ar fi lipsa moliciunea atingerii mamei, căldura corpului ei, mirosul laptelui matern, blândeţea mişcării mamei, respiraţia şi sentimentul de a fi protejaţi. Sugarii sunt alertaţi de propriul corp ca sunt pe cale să fie abandonaţi, şi, prin urmare este timpul să se trezească pentru cere ajutorul îngrijitorului. Un îngrijitor de al cărui corp depinde supravieţuirea copilului ". Uau, nu îmi imaginam că există asemenea instincte ancestrale în bebeluşi!
În plus, spre deosebire de creierul unui adult, creierul unui nou-născut nu este dezvoltat suficient pentru a înţelege conceptul că este o persoană separată de mama. Acest lucru se întâmplă doar undeva între 6-9 luni.
Nu te speria că cel mic este manipulativ de la această vârstă, el simte doar că îi este pusă în pericol supravieţuirea şi acţionează ca atare. Tocmai a sosit dintr-un loc unde nu se simţea speriat, nu îi era foame şi frig. A fost un mediu perfect, constant, unde totul era confortabil. Odată venit în lumea reală el încearcă să menţină pe cât posibil un mediu apropiat. Iar dormitul singur în pătuţ nu prea face parte din visul lui legat de siguranţă şi confort.
►Citește și Soluţia naturală pentru a adormi bebeluşii uşor – ciclul de 90 de minute
Ce este de făcut
Îţi pot spune ce am făcut eu şi ce a funcţionat. Îţi spun aceste lucruri ca să te scap de sute de ore nedormite, de nervi şi de oboseală.
„Uita” de reguli o perioadă. Ascultă-ţi corpul, ascultă-ţi bebeluşul şi fă ce îţi spune instinctul. Nu te mai uita la ceas şi scoate-ţi din cap ce ţi-au spus mama, soacra sau surorile. Uită-te doar la bebeluşul tău şi fă ceea ce îl face să se simtă bine.
Citeşte mai multe despre somn şi alăptare
Cumpără-ţi un sling şi poartă-l cu tine peste tot. Astfel îţi poţi face şi tu treburile, iar el mai trage câte un pui de somn la căldura corpului tău şi în ritmul inimii tale.
Iar seara, dacă nu poţi să îl laşi în pătuţul lui, ia-l cu tine în pat. Veţi dormi amândoi bine, nu numai el. Spune-mi nu este aşa că eşti mult mai liniştită când eşti cu el alături?
Sursa: Belly belly
