Cu siguranță, ai auzit până acum de dermatita atopică, iar dacă puiul tău a fost deja diagnosticat cu această afecțiune, teama ta ia proporții colosale. Căci cum te poți lupta cu imprevizibilul? Cu puseurile în urma cărora copilul tău se scarpină până la sânge, urlă de epuizare și nimic din ceea ce faci nu-l poate liniști? Iată ce lămuriri am primit de la medicul dermatolog Iulia Panțuru...
A fost odată un bau-bau și se numea dermatită atopică... Cel puțin așa am perceput eu, până de curând, această afecțiune care apare până la 20% dintre copii și este în creştere la nivel mondial. Este o boală cronică şi imprevizibilă, care poate transforma viața unei mămici într-un coșmar. Deși nu ea este cea care suferă de această boală, cred că nu există tortură mai mare să-ți vezi copilul în suferință, plângând până la epuizare, iar tu să nu poți face nimic.
Spre norocul meu, fetițele mele fac parte din ceilalți 80%. Asta nu înseamnă că nu am în jurul meu prietene ai căror prichindei suferă de această afecțiune. Tocmai de aceea am discutat toate aspectele dermatitei atopice cu un specialist în domeniu, medicul dermatolog Iulia Panțuru. Și am înțeles că povestea cu acest bau-bau, dermatita atopică, poate fi depășită, cu un final fericit în cele mai multe cazuri, dacă te informezi corect și dacă folosești produsele cele mai bune.
Cine este acest bau-bau, mai precis? Ce înseamnă dermatita atopică?
Dermatită atopică este o boală cronică de piele. „Atopic” se referă la o tendinţă de a dezvolta alergii, iar „dermatita” se referă la inflamaţia pielii. Cele mai frecvente simptome ale dermatitei atopice sunt:
• Piele uscată şi senzaţie de mâncărime
• Erupţii cutanate mai ales pe faţă, în interiorul coatelor, în spatele genunchilor.
Lucrurile pot scăpa de sub control căci scărpinatul pielii poate provoca roşeaţă, umflare, crăparea pielii, eliminearea de lichid clar, cruste, îngroșarea sau descuamarea pielii. Iar toate acestea, în cazul unui bebeluș de câteva luni...
Pentru că dermatita atopică se întâlneşte frecvent la nou-născuţi şi copii. Dar poate apărea şi în cazul oamenilor care locuiesc în oraşe şi în zonele cu clima uscată.
În cazul dermatitei atopice infantile, primele semne cutanate pot apărea în luna a treia de viaţă. În acest stadiu, eczema atopică se manifestă prin papule şi vezicule exudative pruriginoase (caracterizate de mâncărime), localizate predominant pe pomeţi, pe frunte, retroauricular, pe trunchi şi în zonele extensoare ale membrelor. Bebelușul se scarpină des, în special noaptea, este irascibil, plânge mult, şi se trezeşte de mai multe ori în timpul nopţii. Deseori, leziunile scărpinate se infectează.
O treime dintre copiii care fac dermatită atopică în copilărie, în viața de adult pot dezvolta rinită alergică (alergii la diverse polenuri) și astm alergic. De obicei, dermatita atopică cu cât debutează mai repede cu atât trece mai repede. De exemplu, dacă debutul are loc la 3 luni, undeva pe la 2 ani se autoimunează. Dacă debutul are loc la un an și jumătate... atunci va trece mai târziu.
În 80% din cazuri, dermatita atopică se vindecă spontan; o parte din ele se continuă în viața de adult.
Dermatita atopică însamnă un deficit de filagrină. Avem celule care sunt ca niște cărămizi ale unui zid și avem cimentul care, în acest caz, se numește filagrină. În momentul în care nouă ne lipsește acest ciment intercelular, evident că toate bacteriile, alergenii, substanțele străine penetrează mult mai ușor pielea.
Cauza dermatitei atopice nu este cunoscută. Acesta este probabil cauzată de factori genetici (apare în familie) şi de mediu. Persoanele cu dermatita atopică pot dezvolta ulterior febra fânului şi astm. Când copiii cu dermatită atopică cresc mai mari, această problemă se poate îmbunătăţi sau poate dispărea de tot. Dar pielea poate rămâne uscată şi uşor iritabilă. Uneori însă dermatita atopică este o problemă şi la vârsta adultă. Boala nu se transmite de la persoana la persoană.
Diagnosticul este simptomatic, pentru că fiecare persoană are propriul său mix de simptome care se poate schimba în timp. Medicii dermatologi vor cere un istoric medical pentru a afla mai multe despre problema şi pentru a exclude alte boli. Doar ei pot pune diagnosticul de dermatită atopică pentru că se poate confunda cu dermatita seboreică. “O diferență mare între dermatita atopică și alte forme de dermatită este că cea atopică prezintă senzația de mâncărime. Copilul se scarpină și chiar dacă este bebe mic. Așa se naște: cum știe să mănânce știe și să se scarpine. Nu există dermatită atopică fără scărpinat!”, a punctat Iulia Panțuru, medic dermatolog, care a precizat că există o mulțime de bebeluși care au piele uscată, însă nu se scarpină.
Ce lucruri pot înrăutăți dermatita atopică?
Materialele şi substanţele iritante şi alergenii pot înrăutăţi dermatita atopică. Mai precis, săpunurile, detergenții, unele parfumuri și produsele de machiaj, fibrele de lână sau cele artificiale, clorul, uleiurile minerale, solvenții, praful, nisipul, fumul de țigară, alergenii comuni (precum ouăle, arahidele, polenul, părul de pisică). Și chiar și stresul, furia, frustrarea pot înrăutăţi dermatita atopică. Nu o cauzează însă!
Dermatită atopică şi vaccinarea împotriva varicelei
Este important de știut că, în cazul copiilor cu dermatită atopică, vaccinul împotriva varicelei nu se recomandă. “Mai ales dacă prichindelul este în puseu!”, a specificat medicul dermatolog.
Cum îl poți ajuta pe copilul cu dermatită atopică?
Tratamentul este stabilit de medicul dermatolog, însă este foarte important și ce face mama între pusee. Ca să previi episoadele de eczeme, pielea copilului trebuie hidrată intens – refacerea “cimentului” intercelular cu un emolient. Iar aici, în funcție de anotimp, medicul Iulia Panțuru recomandă folosirea unui balsam sau al unui fluid: “Iarna, folosim balsamul. Iar vara, dacă sunt 40 de grade, folosim fluidul”.
Pielea în plin puseu se înroșește foarte tare și nu se tratează cu cremă emolientă. În primă fază, se tratează cu corticoizi, dacă zonele sunt mici. Dacă zonele sunt mari, se folosesc cremele cicatrizante, timp de o zi, două. Iar apoi se reia hidratarea, care se face minimum o dată pe zi.
Baie se face doar de două ori pe săptămână la copilul cu dermatită atopică, iar când este în plin puseu, se recomandă doar un duș foarte scurt și cu apă călâie. Nici baia nu se face cu apă fierbinte, se recomandă o temperatură de 35 de grade. Pentru că apa fierbinte amplifică senzația de prurit.
Revenind la produsele care pot fi folosite pentru hidratarea prichindeilor cu dermatită atopică, La Roche-Posay are o gamă dedicată pielii sensibile, uscate sau atopice – LIPIKAR.
Pentru pielea foarte uscată cu tendinţa atopică a bebeluşilor, copiilor şi adulţilor:
produsele LIPIKAR BALSAM AP + şi LIPIKAR SYNDET AP+ cu o toleranţă ridicată pentru pielea sensibilă a bebeluşilor. Produse testate dermatologic şi pediatric, încă din prima lună de viaţă, pentru a asigura cel mai mare grad de siguranţă.
Îngrijire
În timpul fazei de mâncărime şi scărpinare, sau în cazurile de uscăciune intensă a pielii, LIPIKAR BALSAM AP + ajută refacerea pielii, întăreşte bariera protectoare a pielii, şi reduce senzaţia de mâncărime.
În timpul fazei de remisie, pentru pielea uscată: LIPIKAR Fluid, cu o textură cremoasa şi relipidanta, ajuta la hrănirea pielii şi reinstauzeaza confortul cutanat.
Curăţare
Pentru pielea foarte uscată cu tendință atopică LIPIKAR SYNDET AP+, gel de curăţare, oferă o curățare delicată, optimă pentru pielea sensibilă a bebeluşilor.
Găsești mai multe informații pe laroche-posay.ro!
Mai multe informaţii despre îngrijirea pielii bebeluşului poţi găsi în secțiunea dedicată!
