Clostridium difficile este o bacterie anaerobă (nu are nevoie de oxigen pentru a trăi şi pentru a se reproduce), prezentă în mod natural în flora bacteriană a colonului, ce poate da naştere celei mai des întâlnite infecţii dobândite de persoanele internate în spital – colita – fiind şi una dintre cauzele diareei la copii.
Intestinul gros conţine în mod normal multe bacterii „bune”, care îl menţin sănătos şi îl ţin departe de apariţia unor afecţiuni. Cu toate acestea, atunci când utilizăm antibiotice pentru a elimina o bacterie, acestea pot distruge inclusiv o parte dintre bacteriile „bune”, permiţând bacteriei C. difficile să se multiplice în intestin şi să elibereze toxine (substanţe dăunătoare).
Atunci când aceste toxine sunt eliberate, ele atacă celulele mucoasei peretelui intestinal, afectând intestinul gros şi ducând în unele situaţii la apariţia unor cazuri grave de inflamare a colonului - colită.
Din păcate, nu doar antibioticele pot duce la infecţia cu Clostridium difficile, ci şi internarea în spital, deoarece infecţia cu Clostridium difficile se transmite foarte uşor în mediul spitalicesc.
Clostridium difficile – cauzele apariţiei infecţiei Clostridium difficile
Clostridium difficile se poate găsi pe sol, în apă şi în materiile fecale. Bacteria poate trăi mult timp pe suprafeţele infectate. Mai mult şi mai grav decât atât, bacteria se poate găsi în mediile de îngrijire a sănătăţii - orice suprafaţă, material sau instrument medical care e contaminat cu fecale poate servi drept sursă de infecţie.
►Citeşte şi Ce obiect din bucătărie conține cu 200 % mai multe bacterii decât vasul de toaletă?
Clostridium difficile se transmite fecal-oral, adică prin mâini contaminate, când cei bolnavi nu se spală pe mâini, după utilizarea toaletei și prin contactul acestora cu alimente, suprafețe și obiecte pe care le şi contaminează, pe această cale. Bacteria formează spori rezistenți care pot persista într-o cameră până la câteva săptămâni sau char luni. Dacă se va atinge o suprafață contaminată cu C.diff. iar apoi se va ingera un aliment, boala poate fi contractată. Oamenii sănătoși pot contracta bacteria şi, chiar dacă nu se vor îmbolnăvi - întrucât intestinul conține şi celule bacteriene bune, cu rol protectiv - pot transmite infecţia mai departe.
Clostridium difficile – simptomele infecţiei Clostridium Difficile
- scaunele diareice, apoase, de cel puţin trei ori pe zi, timp de mai multe zile, însoţite uneori chiar de sânge
- febră
- lipsa apetitului alimentar
- greaţă şi ameţeală
- durere abdominală
Complicaţiile cu C. Difficile
- deshidratare
- imbalanţa anumitor electroliţi
- hipotensiune arterială
- în cazuri extreme – perforarea intestinului, insuficienţă renală şi chiar moarte
Clostridium difficile - Stabiliraea diagnosticului infecţiei cu Clostridium difficile
Studiile au scos la iveală că cel mai mare procent de pacienţi care contractează infecţia din spitale sunt copiii cu vârste între 1 şi 4 ani, ca urmare a administrării de antibiotice.
Infecția cu clostridium difficile este cu atât mai ticăloasă, cu cât primele simptome nu apar neapărat imediat, ci pot să survină la câteva luni după finalizarea tratamentului cu antibiotic. De aceea, în cazul în care copilul are diaree, este important să-i menţionezi medicului pediatru dacă cel mic a urmat un astfel de tratament sau dacă a fost spitalizat pentru o altă afecţiune în ultimele luni.
Pentru confirmare, se va face un examen al scaunului pentru a vedea prezenţa toxinelor produse de bacterie. De asemenea, medicul poate face o sigmoidoscopie sau colonoscopie, prin intermediul unor instrumente cu lumina.
►Citeşte şi 7 obiecte din casa despre care crezi ca sunt sigure. Dar nu sunt!
Clostridium difficile – tratamentul infecţiei cu Clostridium Difficile
Ironia, dacă se poate spune așa, este că tratamentul colitei (instalarea ei fiind favorizată de administrarea de antibiotic) este tot un tratament cu antibiotic Astfel, prima măsură în cazul infecţiei cu C. difficile este întreruperea tratamentului cu antibioticul administrat şi înlocuirea acestuia cu antibioticele metronidazole, vancomicină sau fidaxomicin.
În caz de diaree severă, este important ca cel mic să consume cât mai multe lichide, pentru a preveni deshidratarea şi pentru a atinge necesarul de minerale (electroliţi) în sânge. Pot exista şi cazuri în care infecţia revine în câteva zile de la terminarea tratamentului. Dacă acest lucru se întâmplă, în general se prescrie un alt antibiotic.
În cazurile rare, unele persoane ar putea necesita o intervenţie chirurgicală pentru a înlătura o parte din intestine. Însă acest lucru poate fi posibil doar dacă situaţia nu s-a îmbunătăţit în urmă tratamentului cu antibiotice sau dacă s-a descoperit la controlul medical o perforaţie în intestin.
Clostridium difficile – prevenirea apariţiei infecţiei cu Clostridium Difficile
Aşa cum ştim de când eram mici, igiena mâinilor este foarte importantă. De asemenea, obiectele atinse frecvent (obiecte de toaletă, mânerul de la ușă, întrerupătoarele, telefonul, tastatura calculatorului, telecomanda) trebuie frecvent șterse cu soluții clorigene sau cu dezinfectanți.
Iar pentru a preveni apariția colitei cu Clostridium difficile, trebuie respectată binecunoscuta regulă conform căreia antibioticele nu se administrează decât la indicaţiile medicului.
Sursa: Web MD, Medical News Today, Jamanetwork,
