am o intrebare pentru doamna dr. Ne explicati...

• 27 mar 2014
• de lanolina

Vei avea un copil anxios, dacă: pleci şi nu îi spui că pleci sau nu îi spui efectiv „pa“; îl laşi cu diferite persoane din familie fără a-l preveni şi fără a te interesa dacă cel mic plânge sau protestează în vreun fel;
de câte ori ai ocazia, îl sperii cu zgomote puternice sau îl laşi singur în cameră intervale lungi, plecând dintr-o dată;
ţipi la el când plânge sau vrea în brate, pentru că n-ai chef de gesturi de tandreţe;schimbi starea de spirit cât mai des, trecând de la furie la râs, apoi la plâns şi tot aşa;de câte ori se îndepărtează de tine, sari după el şi-l aduci brusc, eventual târâş, înapoi lângă tine, şi orice încercare de independenţă i-o întâmpini cu un strigăt războinic: „NU!“;plantezi căruciorul, când sunteţi la plimbare, lângă gardul spaţiului verde, pe trotuar, şi tu intri liniştită în magazine să îţi faci cumpărăturile, iar dacă eşti în parc, întorci căruţul cu spatele la bancă, astfel încât să fii sigură că cel mic vede pe oricine, în afară de tine.
"obtii usor un copil anxios si legat de tine asa ca mare atentie"

• 5 mar 2014
• de annitta_a

Buna! Si eu sunt foarte interesata de acest subiect pentru ca si micutul meu in varsta de 11 luni si 2 saptamani este foarte atasat de mine, nu pot spune ca doreste numai in brate dar vrea sa stea numai langa mine (cum ma indepartez putin sau dispar din raza lui vizuala incepe imediat sa planga) si mai nou a inceput sa ma tina de degetel inclusiv cand doarme...

• 5 mar 2014
• de Alinuta7

Buna, complicata ! Ai pus o intrebare care ne priveste pe majoritatea mamelor, deoarece cred ca multi bebelusi sunt asemanatori in aceasta privinta. Bebelontul mau de 4 luni si jumatate este la fel, nu pot face treaba, de pus apa la fiert pentru ceisor o pun cu el in brate, de mancat mananc cu el in brate, in pat il pot lasa doar cand il schimb, pentru ca nu se suporta, sau cand ma joc cu el. Curatenie fac mai mult sambata cand e sotul acasa sau eventual face el, dar de obicei aleg sa fac eu pentru ca asa ma mai relaxez. Mai reusesc din cand in cand sa aspir caci am observat ca tace la auzul aspiratorului,dar il iau dupa mine in londou prin casa ca sa fiu in vizorul lui. Este destul de greu, dar ne conformam. :)

• 5 mar 2014
• de Monica_Bolocan

Din ce descrieti, vorbim de un atasament dependent (anxios), si nu de unul securizant. Construirea atasamentului securizant presupune cultivarea autonomiei si increderii in sine a copilului, incurajarea acelor comportamente care sustin autonomia si descurajarea celor care sustin dependenta. Cel mai probabil, sunteti genul de mamica care isi face griji pentru toate lucrurile marunte, si puteti avea o stare de grija / anxietate pe care o transmiteti si copilului prin reactiile pe care le aveti si grija excesiva pe care i-o purtati. Copiii ne copiaza emotiile in primul rand, asa ca incercati sa va autoanalizati cat mai obiectiv starea emotionala pe care o aveti in interactiunea cu copilul si nu numai (pot fi si alte evenimente/relatii in viata dumneavoastra care sa creeze o stare emotionala pe care sa o transmiteti si copilului). In plus, este important sa oferiti un anume grad de predictibilitate si siguranta in mediul in care traieste copilul, mai exact: creati si respectati rutinele zilnice, evitati schimbarile bruste, valorizati / apreciati permanent copilul, comunicati cu el (vorbiti-i cat mai mult), jucati-va cu el, fiti calma, nu va panicati, si oferiti-i dragoste si mangaiere ori de cate ori are nevoie.

• 5 mar 2014
• de complicata

aveti dreptate cand spuneti ca "Cel mai probabil, sunteti genul de mamica care isi face griji pentru toate lucrurile marunte, si puteti avea o stare de grija / anxietate pe care o transmiteti si copilului prin reactiile pe care le aveti si grija excesiva pe care i-o purtati. "fac asta inca de cand am adus-o acasa. de multe ori ii atrag atentia surorii mele (de exemplu)ca o tine in vreun fel sau ca nu o tine cum trebuie si ea imi zice sa nu ma mai stresez ca stresez si copilul si ea o avut copii asa ca stie ce face sa stau relaxa....

• 5 mar 2014
• de complicata

avem o rutina zilnica si in mare o respectam.... o sa incerc sa sa nu ma mai panichez asa usor si pentru toate nimicurile pentru ca acum imi dau seama cat de mult afecteaza si pe bebelusa mea si asta e ultimul lucru pe care mi-l doresc ea sa fie marcata de comportamentul meu. Multumim mult doamna doctor de sfaturi, speram sa mai reveniti pe site si sa ne mai indrumati. Multumim mult.

• 5 mar 2014
• de cretulina

si eu mai trecut prin asa ceva si iti pot spune doar ca primul gând care apare în mintea mamei al cărei bebeluş este prea legat de ea, care nu vrea să stea decât cu ea, este „ce mă fac, nu voi putea niciodată să îl desprind de mine“, „este prea ataşat de mine“.Şi astfel, neliniştea mămicii se transformă în anxietate, mama este foarte agitată, se enervează sau plânge când cea mai mică încercare de dezlipire de copil eşuează.

• 5 mar 2014
• de cretulina

Obişnuieşte-l de mic cu prezenţa altor persoane ţinând copilul în braţe în prezenţa altcuiva, neacordându-i iniţial atenţie lui, ci persoanei cu care staţi de vorbă. Copilul are nevoie să observe felul în care interacţionezi cu persoana, are nevoie să se asigure că acea persoană este agreată de părinţi. Nu te grăbi să dai altcuiva copilul în braţe ori să îl obligi să interacţioneze cu persoana respectivă.Separarea trebuie să se producă lent – lasă copilul să se joace pe lângă tine când faci treabă, fără a-l lua imediat în braţe de fiecare dată când o cere; timpul în care cel mic este lăsat deoparte trebuie mărit treptat zi de zi.

• 5 mar 2014
• de cretulina

trebuie sa avem mare grija pentru ca starile de anxietate ale noatre nu doar ca afecteaza acum pe puitul nostru ci si mai tarziu, comportamentul acesta il poate afecta pe termen lung

• 5 mar 2014
• de Alinuta7

Asa este cretulina, am observat si eu ca ori de cate ori sunt mai stresata , nervoasa sau panicata, bebelusul meu simte si este mai plangacios de cat de obicei si parca isi doreste si mai tare sa stea in bratele mele. Legat de faptul ca nu trebuie luat in brate imediat atunci cand plange iar ai dreptate, dar stiu ca nici foarte mult nu este bine sa il lasi sa planga deoarece in timp poate deveni un copilas cu mai putina incredere in el,un copilas introvertit.

• 6 mar 2014
• de complicata

eu am observat si al inceput cand o alaptam ca daca eram stresata si agitata se agita si micuta fantastic de mult, si apoi era problema cu nu o mai potoleam. de multe ori eram stresata de alte cauze care nu aveau legatura cu bebelusa dar si ea se agita la randuli ei. Cu luatul in brate ce sa zic micuta mea nu se da jos din barte sin cand ne jucam sta la mine in brate si asa se joaca daca cumva o prostesc si o las jos e pentru scurt timp ca se agata iar de mine.

• 6 mar 2014
• de georgeta.panfil

Buna. Cred ca orice bebelus isi doreste sa stea in bratele mamei. Al meu are aproaope 4 luni si vrea numai la mine. Pe tatic il vede doar seara si incepe sa nu mai vrea sa stea cu el . Cum il las jumatate de ora, plange incontinuu. Incerc sa il dezvat de acest obicei , de a vrea in brate , si doar la mine. Il pun pe pat, ma joc putin cu el, si ma indepartez incet, incercand sa fac cate ceva prin camera. Initial tipa, dar daca ma apropii iar de el si ii vorbesc , se linisteste. "Smecheria" asta functioneaza cam 15 minute, dar ,calm, incerc sa maresc timpul treptat.

• 24 mar 2014
• de creangaalexandra

Buna,
Fetita mea are 4 ani si nu ma lasa sa plec niciunde fara ea ... tot timpul imi spune ca vrea sa vina cu mine, in special la serviciu ... ca vrea sa o ia mama de la gradinita. Am incercat sa ii explic ca nu o pot lua peste tot cu mine si de la gradinita o ia bunica si ajung si eu imediat ...tot un tip de atasament este si aceasta.