Sari la conținut

VA TI CONFRUNTATA CU DEPRESIE DUPA NASTERE?

VA TI CONFRUNTATA CU DEPRESIE DUPA NASTERE?

Răspunsuri
Nu m-am confruntat cu depresia dupa nastere. Mi-am dorit foarte mult copilul si pentru mine a fost o bucurie sa-l pot tine in brate , sa-i dau sa pape si sa ma joc cu el. Daca eram suparata sau incordata ca ma stresa ceva, ma uitam la el, si-mi trecea totul. Am fost constienta de la inceput ca atunci cand o sa am un bebe, lucrurile nu o sa mai fie la fel ca inainte si ca libertatea mea va fi oarecum ingradita...dar m-am acomodat foarte repede cu ideea si nici nu am simtit nevoia de evadare.
Nici eu nu m am confruntat cu depresia de dupa nastere, la nici una dintre nasteri.Mi am dorit foarte mult fetitele, amandoua au fost programate sau in fine, ne am dorit sa raman insarcinata nu a fost o surpriza venirea lor, si dupa ce am nascut am fost ajutata de toti prietenii si de familie ca sa reusesc sa ma descurc cat se poate de bine, deci nu am dus lipsa de afectiune si nici de ajutor.
BUNA, nu m-am confruntat cu depresie, este adevarat ca la prima nastere am fost un pic panicata de faptul ca nu voi putea sa ma descurc, dar avem instict matern si nu ai cum sa nu te descurci.
Nu stiu daca a fost chiar depresie, dar totusi primele doua saptamani mi s-au parut extrem de dificile . Eu ma simteam extenuata, bebe plangea aproape incontinuu,a avut fractura de clavicula la nastere si avea dureri la care s-au adugat rapid si colicile.. Nu cred ca starile de agiatie sau chiar depresia post-partum apar pentru ca mama nu si-ar iubi copilul, ci mai mult apar ca o consecinta a unui cumul de evenimente care se intampla rapid,unul dupa celalalt...nasterea in sine care e destul de obositoare iar recuperarea nu e imediata, daca esti la primul bebe apare senzatia de neputinta de a te descurca cu cel mic,noptile nedormite din cauza colicilor, toate sfaturile contradictorii uneori din partea celor din jur...
Buna. Eu da, am suferit o depresie dupa nasterea primei fetite.
Depresia postpartum pare sa fie determinata de modificari hormonale bruste care apar dupa nastere. Aceste modificari hormonale pot determina depresie postpartum cand sunt asociate cu alti factori de risc cum ar fi depresie anterioara (inclusiv tulburarea bipolara), absenta sprijinului din partea partenerului, prietenilor si a familiei sau un stres excesiv.
La mine s-a declansat pur si simplu. Plangeam din orice!!!
eu da..am facut depresie inca din spital.chiar dupa nastere,cand mi-am vazut copilul(eu am nascut cu cezariana) mi s-a parut ca arata ciudat si nu am avut acea reactie pe acre m-as fi asteptat sa o am..adica sa incep sa plang de emotie.parca ma asteptam la altceva..dar dupa ce mi l-au luat pana ce mi-am mai revenit,nu-mi puteam lua gandul de la el si abia asteptam sa il vad iar.depresia am facut-o in urmatoarele zile cand eram inca in spital,caci am facut furia laptelui si doar cine a trecut prin asta stie cum e..vazand ca nu pot alapta decat de la un san,avand dureri asa mari,asistentele ma chinuiau cu mulsul,el plangea de foame si mi-l puneau cu forta la sanul care era cu probleme,plangeam si eu si de mila mea,dar si de a lui..plus ca fiind primul copil,nu stiam ce sa fac cu el,imi era frica de el,iar ultima noapte din spital a fost cea ,ai grea,caci il pusese sub lampa,pentru ca avea inceput de icter si el nu voia sa stea acolo..e greu la primul copil,mai ales pentru cine nu are ajutor..depresia asta de dupa nastere e consecinta hormonilor in mare parte,dar trece..
Buna ! La primul baiat am avut depresie . Eram foarte tanara si nu stiam absolut nimic , cu ce se mananca toata povestea asta cu copiii . La al doilea copil , nu pot spune ca am avut depresie , deja aveam experienta si ma simteam destul de sigura pe mine , doar ca oboseala si plansul continuu al bebelusului in prima luna m-au adus in starea de a ma confrunta cu nervii , dar apoi m-am adunat si mi-am revenit gandindu-ma ca toata starea mea se transmite bebelului.
buna geanina . Da m-am confruntat cu depresie dupa nastere. Eram intr-o iarna , bebe avea 2 luni si am intrat intr-o depresie foarte mare , ma inchideam in mine , nu vroiam nici din casa sa ies , nici de televizor nu aveam chef , plangeam langa bebe cand nu stiam ce sa ii mai fac ,nici cu prietenele cele mai bune nu imi venea sa vorbesc a fost groaznic nu as vrea sa mai trec prin asa ceva vreodata, dar am inteles ca nu ar fi nimic de rezolvat cu depresiile astea decat sa ai rabdare pana trece perioada aceea
Buna, si eu m.a confrunt inca cu o depresie. La primul copil nu am avut nimic,acum la fetita simt ca nu e asa dorita ca baiatul desi sotul spune ca nu.i asa. E atat de dulce fetita si cuminte dar totusi simt ca ceva nu.i in regula cu mine. Poate as fi vrut tot un baiat....nu am idee
Trimite răspunsul la întrebare
Sunt tătic necenzurat
Abonează-te la newsletter

adevarul.ro

click.ro

Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!


ego.ro

caloria.ro

zooland.ro