Un recent studiu publicat in Medical Hypotheses de catre cercetatorul Gary Steinman sustine ca o proteina din laptele matern poate schimba sansele unui copil de a dezvolta autism.
In lucrarea sa, Steinman subiniaza si rezultatele altor studii anterioare care leaga proteina (numita factor de crestere insulin-like, IGF) de un numar de functii neurale si de crestere.
"Prin cercetarea noastra, impreuna cu zeci de alte studii relevante, se poate construi o argumentatie puternica pentru a demonstra ca IGF – cunoscuta pentru faptul ca este profund implicata in cresterea si dezvoltarea normala a celulelor creierului bebelusilor - serveste, de asemenea, ca un biomarker pentru autism" a declarat Dr. Steinman.
Studiul, prezentat intr-un jurnal care publica lucrari "care descriu teorii, idei care se bazeaza pe sprijin observational puternic si a unor ipoteze in care sprijinul experimental este inca fragmentar", nu prezinta dovezi concludente sau o descoperire, ci mai degraba aduce o ipoteza pentru a stimula un dialog si dezbaterea in cadrul comunitatilor stiintifice - in acest caz, faptul ca nivelurile de IGF pot fi un biomarker pentru autism.
Daca teoria se dovedeste corecta?
Steinman sugereaza ca daca IGF este intr-adevar un biomarker pentru autism, expertii ar trebui sa pledeze si sa incurajeze alaptarea ca un mijloc extrem de accesibil de completare a nivelului natural de proteine al sugarilor.
Dat fiind faptul ca ratele de alaptare variaza pe tot globul, Steinman sugereaza ca nou nascutii care au niveluri foarte mici de IGF pot sa primeasca suplimentar proteina si prin alte mijloace simple.
Citeste aici despre semnele de alerta ale autismului.
Mitul distrus
Din pacate, solutia este putin probabil sa fie atat de simpla.
Profesorul Andrew Whitehouse de la Telethon Institute for Child Health Research este parte a echipei de cercetare care aprofundeaza dezvoltarea prenatala si autismul si spune ca teoria nu prezinta interes pentru cercetare.
El spune in timp ca aceasta nu este parerea lui definitiva, insa este foarte putin probabil ca aceasta teorie sa se dovedeasca corecta.
"Desi exista unele diferente ale nivelului IGF pentru unele persoane cu autism, este un salt mare pana la se spune ca sunt un biomarker si, desigur, un salt mare pana la a spune ca alaptarea va ajuta la schimbarea cursului autismului – nu exista pur si simplu destule dovezi solide care sa sugereze ca acest lucru poate fi o cale serioasa pentru cercetare. "
O privire rapida pe internet la cercetarile actuale arata ca parerea este impartasita si de alti cercetatori din domeniu.
Alycia Halladay, PhD, director principal in stiinte clinice si de mediu la Autism Speaks, spune ca cercetarile care investigheaza rate mai mari de autism la copiii hraniti cu biberonul, au aratat in general, ca copiii cu TSA sunt mai susceptibili sa fi fost hraniti cu lapte praf sau intarcati mai devreme decat grupurile de comparatie de copii care nu sunt afectate de TSA. Dar spune ca cercetarile nu tin cont de mai multe variabile aferente care ar putea afecta riscul.
"Pana in prezent studiile nu au fost in masura sa excluda acesti factori. Ca urmare, stim doar ca hranirea cu formula de lapte praf pare sa se "coreleze", sau coincide cu riscul crescut de autism. Dar noi nu stim ca provoaca autism sau ca influenteaza direct crestera riscului. De exemplu, studiile au asociat statutul socio-economic al mamei si nivelul educational la probabilitatea ca ea sa alapteze sau nu. Aceste diferente pot afecta, de asemenea, riscul ca bebelusul sa dezvolte autism."
Atat Halladay, cat si profesorul Whitehouse concluzioneaza ca, desi exista multe beneficii dovedite pentru alaptare, printre acestea nu se numara deocamdata si scaderea riscului de autism.
