Ne închipuim că nou născuţii nu ştiu să facă altceva decât să mănânce, să doarmă şi să ceară să fie schimbaţi. Dar, de fapt, ei fac mult mai mult de atât, învaţă în permanenţă despre lumea înconjurătoare, învăţă despre dragoste, despre ataşament, despre sentimentul de siguranţă, despre încredere, empatie, limbaj. Chiar şi despre matematică.
Şi toate acestea se întâmplă fără ca tu să îţi dai seama, pentru că nu este un tip de învăţare cu care eşti obişnuită. Tu îţi ajuţi bebeluşul, prin sutele de interacţiuni zilnice, să înveţe foarte multe lucruri noi. Şi, conform cercetătorilor, îl poţi ajuta și mai mult în acest proces de învăţare prin câteva lucruri simple. Uite despre ce este vorba:
Hrănirea
În timpul hrănirii nu ai grijă numai de corpul bebeluşului, ci şi de sentimentele sale. Pentru că hrănirea ajuta cel mai mult la formarea unui sentiment de ataşament şi de siguranţă. Când este hrănit, bebeluşul învaţă că este protejat şi iubit. Bebeluşii care se simt ataşaţi, prin hrănire, de unul dintre părinţi, învaţă mult mai uşor, sunt mult mai receptivi. Aşa că, atunci când îl hrăniţi pe bebeluş, fie cu biberonul, fie prin alăptare, alegeţi o cameră liniştită şi ţineţi-l în braţe, încercaţi să îi vorbiţi, să îi cântați. Astfel încât să simtă că trăieşte într-un mediu plin de căldură.
Comunicarea
Suntem tentaţi să vorbim bebeluşilor folosind tot felul de diminutive și stâlcind cuvintele. Dar, de fapt, ar trebui să vorbim articulând cuvintele cât mai clar. În plus, şi tonul trebuie să fie un pic diferit, ca şi cum am fi într-un spectacol de teatru – cuvintele trebuie să fie mai melodice decât le spunem în mod normal şi pe un ton mai înalt. Asta îl va ajuta pe bebeluş să memoreze mai multe cuvinte şi la doi ani de zile se vor vedea rezultatele.
În concluzie, atunci când vorbim cu bebeluşul trebuie să ne apropiem de el ca să vadă cum articulăm cuvintele, să folosim propoziţii simple şi să încercăm să-i folosim numele cât mai mult. Chiar dacă bebeluşul nu ne răspunde în mod articulat acesta este un dialog şi trebuie să facem pauze, să îi zâmbim, astfel încât să îi dăm şi lui şansă de a intra în conversaţie.
Igiena
Fiecare atingere este o şansă de a ajuta la dezvoltarea emoţională a bebeluşului. Aşa că încearcă să faci totul fără grabă, povestindu-i ce se întâmplă şi jucându-vă.
Emoţiile
Bebeluşii au capacitatea de a detecta emoţiile şi apoi de a le imita. Aşa că încearcă să rămâi calmă în permanenţă. Dacă arăţi că îţi este teamă sau eşti supărată şi bebeluşul va simţi la fel. Prin urmare treci cu un zâmbet peste micile accidente zilnice.
Când bebeluşul mai creşte
Pe măsură ce bebeluşul creşte ai şansa de a-l învăţa tot mai multe lucruri. Uite care sunt câteva lucruri pe care ar fi bine să le faci:
La masă. Cel mai bine este să luaţi masa împreună, în familie, chiar dacă în acest fel va fi destul de mare mizerie la final. Lasă bebeluşul să se joace cu mâncarea, să ducă singur la gură fără să intervii. În acest fel va învăţa despre forme şi consistenţă materiei. Şi, în plus, se va familiariza mult mai uşor cu fel de fel de alimente. Mesele ar trebui să fie un moment plăcut în care vorbiţi, îi descrieţi mâncarea şi nu o încercare permanentă de a-l face să mai ia măcar încă o înghiţitură.
La plimbare. Nu vă comportaţi afară ca şi cum cine ştie ce primejdii l-ar paşte pe copil. Opriţi-vă să admiraţi toate lucrurile şi să le spuneţi pe nume, lăsaţi bebeluşul să le atingă.
Afecţiunea în familie. Bebeluşii sunt foarte încântaţi când vă văd îmbrăţişându-vă partenerul, arătând afecţiune unui frate sau mângâind animăluţul familiei. Şi, privind aceste gesturi, vor învăţa să se comporte şi ei la fel.
La revedere. Chiar dacă bebeluşul nu înţelege încă, atunci când plecaţi spuneţi la revedere şi promiteţi că vă veţi întoarce. Şi la întoarcere salutaţi bebeluşul. Astfel el va învăţa o rutină care îi va fi foarte utilă în jurul vârstei de 8 luni când apare anxietatea de separare.
