Nevoia de atingere iubitoare rămâne prezentă şi după 6 luni. Doar că, datorită descoperirilor pe care le experimentează în fiecare moment, prin libertatea propie de mişcare, prin coordonare mai eficientă, prin atracţia pe care o exercita mediul extern asupra sa, modul în care se raportează la masaj se schimbă. Iată recomandările moaşei Andreea Andrei, educator perinatal SAMAS certificat şi instructor de masaj bebeluşi acreditat IAIM.
Vârsta la care apare aceasta raportare diferită, în principiu, este în jur de 6 luni.
Astfel, în perioada 6 luni -1 an obiectivul masajului se schimbă. Se trece de la “relaxare” la “joacă” prin masaj.
În această perioadă, este nevoie ca cel care face masaj să dea dovadă de creativitate şi flexibilitate. La această vârstă, copiii nu mai stau liniştiţi pe burtică sau pe spate pentru a li se face masaj, ci totul este în mişcare (rostogoliri, târât, picioare la guriţă etc.)
Indicii pentru o adaptare de succes:
- Partea corpului la care avem acces, pe aceea o masăm. Evităm să respectăm o anume succesiune a tehnicilor.
- Folosirea cântecelelor, a poveştilor, a jucăriilor (“masajul pe burtică” poate să fie asociat cu o pizza mare şi gustoasă pe care punem tot felul de ingrediente, o întindem, o băgăm în cuptor şi la final, cea mai mare distracţie, o mâncăm cu mare poftă.
- Oferirea posibilităţii de alegere (întrebăm cu ce parte a corpului să începem, ce păturica de masaj să folosim, ce ulei).
- Putem să încercăm masajul chiar în timpul băii, combinat cu mişcări gen “bicicleta prin apă”, care sunt foarte îndrăgite de bebeluși la această vârstă.
- Acceptarea momentelor în care refuzul este categoric, indiferent de creativitatea de care am dat dovadă.
În perioada 1-3 ani, este de mare ajutor să conştientizăm că libertatea proaspăt dobândită se manifestă şi prin a spune destul de des “nu”.
Indicii pentru o adaptare de succes:
- Picioruşele sau mânuţele se vor masa pe bucăţi spre deosebire de cum făceam până acum (de la umăr la cot şi de la cot la palmă, de la șold la genunchi şi de la genunchi la gleznă). Astfel, se evită torsionarea articulaţiilor cotului sau genunchiului.
- Masajul poate fi privit ca o bună ocazie prin care creştem încrederea de sine a copilului (în timp ce masăm putem transmite mesaje de genul: “ce păr frumos ai”, “ce ai crescut”, “ce puternic eşti”, “ce degețele finuţe ai” etc.)
- Să conştientizăm că modul în care cer masajul se schimbă. Poate să capete formă: “mă doare burtica”, “m-am lovit aici…” Propunerea: “să îţi fac masajul magic”!
Regulile de bază ale masajului, după metoda IAIM (Internaţional Association of Infant Massage), rămân aceleaşi:
- Respect, iubire şi valorizare
- Comunicare prin atingere hrănitoare
