Prematuritatea, o cicatrice care nu se vindecă niciodată

Sunt mamă de prematur. Ana s-a născut la 35 de săptămâni. Din fericire pentru noi, nu a avut absolut nicio problemă. Nu voi uita vreodată însă spaima pe care am trăit-o până când am născut-o și m-am convins că totul este în regulă. De atunci, prematuritatea a rămas aproape de sufletul meu. Pentru a înțelege mai bine prin ce trece o mamă de copil prematur am rugat-o pe Nina Sofian, Psiholog & Parenting Coach, membru în cadrul Asociației Unu și Unu și blogger la ninasofian.ro

Știi genul acela de dimineață încă ușor răcoroasă, în care ieși pe terasă cu o ceașcă de cafea în mână? Te uiți la toată verdeața din jur și, în timp ce savoarea cafelei îți inundă nările, simți așa o stare de bine și îți spui că ziua asta e exact așa cum ți-o dorești. E momentul acela în care simți că viața asta îți oferă tot ce are ea mai bun și că ești într-adevăr norocoasă și recunoscătoare pentru tot ce ai.

Ei bine, fix într-un astfel de moment, îl aud pe unul din băieți strigându-mă:

-Mamiiii, vino repede! M-am lovit
-Ce s-a întâmplat?
-M-am lovit. Uite! M-am zgâriat aici la mână. Uffff!
-Off! Hai să te speli.

Și în timp ce îl ajutam să se spele, iar el îmi arăta cu degetul acea zgârietură, am observat și toate celelalte cicatrici mici, de pe mânuța lui, semne lăsate de ace și branule, în urmă cu mulți ani.

►Citeşte şi Fotografii răscolitoare. Mame care îşi îmbrăţişează copiii născuţi prematur

Iar în acel moment mi-a trecut prin fața ochilor toată perioada în care am luptat cu prematuritatea.

Pentru că, acum 6 ani, deveneam mamă de gemeni. Și toată fericirea mea de viitoare mămică s-a prăbușit în momentul în care am născut prematur.

Tot stresul, toate acele luni petrecute în spital, toate sfaturile de care nu aveam neapărat nevoie în acel moment și toate îmbrățișările care m-au ajutat în procesul de recuperare. Toate mi-au trecut prin minte și prin suflet și m-au făcut să retrăiesc încă o dată, pentru câteva secunde, acele emoții. Pentru că da, a fost o perioadă dificilă. Mi-a fost greu, poate chiar foarte greu să mă regăsesc și să pot vorbi despre experiența emoțională legată de nașterea prematură. Am resimțit un blocaj emoțional mult timp după ce am născut.