M-a topit fiică-mea cu reacția asta.
Eram plecați într-o mică excursie și, într-o pauză, mi-am luat soața în brațe și am pupat-o de zor. Așa drăgăstos, fără obscenități.
Dar am pupat-o cu ștampile mari și zgomotoase. Că-mi era dragă tare în momentul ăla.
Nu ne-am pus problema că ne surprinde copilul. Oricum Sophia vede tot ce facem prin casă, de mă mir că nu ne-a surprins și în marele fapt până acum. Era un moment doar al nostru și nu ne-a păsat.
Ba, mai mult, avem gesturi de afecțiune între mami și tati destul de multe față de copil. Pentru că eu chiar cred că dragostea adevărată se învață tot de la părinți. V-am mai spus eu de ce e bine să-i iubești mama: ca, la maturitate, și copilul să caute afecțiunea asta sinceră.
De obicei, când ne prinde că ne pupăm prin casă, fiică-mea lasă totul deoparte și sare între noi. La propriu sare, căci, de multe ori, îmi iau picioare în stomac.
„V-am prins! Ce făceați voi aici? Vă pupați fără mine?”– asta e replica ei, de obicei. Îi plac mult mozoleala și îmbrățișările cu mami și tati. Și se pune între noi și își ridică fața în semn că vrea să fie pupată. Și fiecare dintre noi se apleacă asupra obrazului din partea lui și bagă pupat. Vreo câteva zeci de secunde bune, de fuge copilul exasperat de câte ștampile putem să-i punem.
(…)
Citeşte mai mult pe taticool.eu
