Ați mers cu copilul la cumpărături și i s-au lipit de mâini multe jucării? Lucruri poate, aparent, inutile, pe care, însă, n-a vrut nici în ruptul capului să le lase pe raft? Vi s-a întâmplat, nu-i așa?
Și ce ați făcut atunci? I le-ați cumpărat pe toate, ca să fie liniște și pace în familie, dar vi s-a făcut o mare gaură în buzunare. Sau ați spus „NU”, copilul s-a supărat, a început să plângă, ba chiar a făcut o scenă în magazin. Implicit v-ați supărat și dumneavoastră, totul a escaladat și a ieșit un circ total sau cel puțin o supărare generală. El a pus boticul, a plecat trist de acolo și dumneavoastră ați rămas cu mustrări pe conștiință că v-ați supărat copilul.
Sau cu dulciurile cum faceți? E plin supermarketul de dulciuri și copilul le vrea pe toate. Și ciocolată și bomboane și biscuiți, pe toate, numai fructe nu. Și iar începe scandalul.
Mai există și posibilitatea să te trezești că începe copilul să pună tot felul de lucruri în coș, lucruri de care nu aveți nevoie, dar lui îi plac. Sau să fugă de lângă tine spre alt raion. Cum, de obicei, e aglomerație, te trezești că trebuie să-ți lași coșul, în care îți lăsaseși geanta și geaca, eventual, și să alergi după el.
La noi funcționează o anumită abordare. Nu vă gândiți că este o soluție magică, am exersat-o vreo câțiva ani, dar acum merge strună.
Plecăm de la niște premise, pe care încercăm să le respectăm zi de zi.
CE TREBUIE SĂ-ȚI FIE CLAR ATUNCI CÂND INTRAȚI ÎN MAGAZIN
Discutăm foarte mult cu copilul. Discutăm ca și cum ar fi un om mare.
Comparăm lucrurile pe care le vedem în magazin cu ce avem acasă. Dacă avem deja, cu siguranță, nu mai cumpărăm încă unul.
Nu mâncăm dulciuri decât duminica. Atunci, copilul are voie să mănânce orice. În restul săptămânii, nu ne atingem de ele. Dacă ne lovește vreo poftă imensă, mâncăm doar dulciuri fără zahăr și doar de poftă bucățele mici.
Îmi implic fata în tot ce înseamnă cumpărături. O întreb ce ar vrea să mănânce la micul dejun, o întreb dacă mai avem legume sau fructe în frigider, dacă mai are lapte. Nu contează că eu știu deja răspunsul, e important să se simtă implicată și, mai ales, ocupată.
Discutăm despre valoarea banilor. „Ăsta este peste bugetul nostru, cu banii pe el am putea cumpăra 10 sticle de lapte” etc.
Căutăm să ne distrăm. Adică: ne învârtim cu coșul de cumpărături, ne jucăm cu unele produse, ne maimuțărim.
Facem mici compromisuri și negociem. Copilul trebuie să aibă impresia că și el câștigă ceva. Nu poate pleca fără nimic din magazin.
Îi spun că o iubesc și îi apreciez faptele atunci când renunță la ceva ce, poate, i-ar fi plăcut.
Dar nu o frustrez. Dacă nu e ceva foarte scump și îi place, i-l cumpăr.
CUM SE DESFĂȘOARĂ CUMPĂRĂTURILE
În primul rând, Sophia stă în coș. Acolo stă pe toată perioada cumpărăturilor. O știu la loc sigur și, mai ales, știu că nu poate pleca de lângă mine. Pentru asta, însă, caut să o țin ocupată. Pe de o parte, ne jucăm: o învârt cu coșul, alergăm printre standuri și, uneori, mă las și eu pe margine și alunecăm împreună cu căruțul.
În plus, tot ce iau de pe raft, îi dau ei să așeze în coș. Și mă fac că nu văd anumite produse și o întreb pe ea unde ar fi. Îi cer ajutorul, deci o implic și nu se plictisește.
Mergem direct la raionul de jucării. DA!!!! Direct acolo, nu îl evităm deloc. Sophia are dreptul să-și aleagă unul, două, trei produse. Are voie să se joace cu ele pe toată durata șederii în supermarket.
La final, are voie să aleagă unul singur. Discutăm pe toată durata cumpărăturilor despre valoarea banilor, v-am povestit mai sus. Uneori, pentru că știe că mă face fericit, copilul renunță chiar la toate jucăriile și nu pleacă cu nimic din magazin. Eu o recompensez cu o îmbrățișare sau cu un mic produs semi-interzis, precum un pandișpan cu ciocolată și lapte.
Apoi, printre standuri, căutăm ce ne trebuie de-ale gurii. Luăm împreună produsele și le punem în coș. V-am zis că trebuie să fie implicată. Altfel, evident, se plictisește. Punem legumele împreună în sacoșe, le cântărim împreună și, uneori, gustăm împreună din ele. (după cântărire, normal)
(...)
Citește mai mult pe taticool.eu!
