Pe blogul sau, Oana Botezatu prezinta povestile unor romance care isi cresc copiii in alte tari. Sistemul medical, ingrijirea bebelusilor, felul in care parintii isi cresc copiii, cum este abordata diversificarea si tot ce presupune cresterea si ingrijirea copiilor. Totul difera de la o tara la alta. Iata povestea unei mamici care traieste in Emiratele Arabe Unite…
Cristina locuieste in Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, impreuna cu sotul ei si cu fiul lor, David. Pe timpul verii, cand in Emirate aerul e irespirabil, se muta provizoriu in Romania. In rest, traieste intr-o tara total diferita de Romania. Aceasta este povestea ei despre parenting si despre ce a invatat acolo.
In Emirate, cel mai mult imi place sistemul de sanatate. Angajatorul are obligatia sa iti plateasca o asigurare de sanatate, care nu este pentru toata lumea la fel – aceasta depinde de compania la care lucrezi, de domeniul, postul si chiar nationalitatea pe care le ai. Un american sau un englez va avea intotdeauna o asigurare de sanatate cu mai multe facilitati decat un indian, sa spunem. Sau poate chiar si un roman – romanii sunt apreciati aici, nu avem „faima” din Europa.
Eu am lucrat timp de doi ani intr-un magazin, iar compania la care lucram mi-a pus la dispozitie o asigurare de sanatate, dar care nu acoperea toate costurile. Fiind pe viza sotului, mai aveam inca o asigurare de sanatate, de la compania lui, si am ales intotdeauna sa o folosesc pe aceasta.
Pe durata sarcinii, pentru niciun control, nici macar pe vitaminele prescrise, nu am platit nici macar un leu.
NASTEREA SI SPITALIZAREA
Pentru nastere, am ales operatia de cezariana, la un spital privat, si totul a fost acoperit in intregime de asigurarea de sanatate. Am platit doar 150 lei pentru patul pliant pe care l-am solicitat noi in salon si pe care a dormit sotul timp de doua zile. In rest, am stat singura in salon, tot timpul am avut la dispozitie medici, asistente care veneau cand apasam pe un buton; m-am simtit in siguranta, cum nu m-am simtit nicaieri si niciodata in Romania.
Inainte de a decide unde voi naste, am vizitat, cred, cinci spitale si zece medici ginecologi. Niciun medic nu mi-a inspirit atata incredere – si nu a fost capabil sa imi raspunda la toate intrebarile si sa ma linisteasca – precum cel la care am decis sa raman. Originar din Iraq, a studiat in SUA, stia foarte multe despre Romania si despre facultatile de medicina din tara noastra. Mi-a fost de ajutor, inca o data, asigurarea de sanatate. Serviciile medicale sunt extreme de scumpe daca nu sunt acoperite de asigurarea de sanatate, la fel si medicamentele ( sa iti dau un exemplu, un banal unguent Aciclovir costa 50 lei, in timp ce in Romania se vindea cu 8 lei).
(…)
CINE TE AJUTA
Odata sositi acasa, am fost pe cont propriu. Nu exista un serviciu precum in Marea Britanie, care presupune sa fii vizitat acasa de o asistenta (cum am citit in articolul Oanei) in perioada urmatoare nasterii. Asa ca sotul si-a luat doua saptamani de concediu, timp s-a ocupat de gospodarie, cumparaturi, gatit, curatenie, iar eu in totalitate de copil. Eu am fost de la inceput genul de mamica „nimeni nu poate avea grija de copilul meu mai bine decat mine”. :) De aceea, nu am acceptat nici sa angajam o bona sau o persoana babysitter, nici sa aducem una dintre mame sa stea cu noi. Ba chiar am fost atat de posesiva cu copilul meu, incat nici in bratele sotului nu statea prea multa vreme. :)
(…)
Citeste mai mult pe oanabotezatu.ro!
