Albert a plecat în tabără luni, dis de dimineață. E prima tabără din viață lui. Nici eu nu m-am îndurat, nici el nu mi-a cerut să îl las nicăieri în ăștia 8 ani. Doar trei zile a plecat de data asta, am zis să începem ușor și mai vedem pe viitor.
Duminică i-am făcut bagajul așa cum l-ar face orice mamă: și cu haine mai groase și mai subțiri, cu pijamale de schimb, chiloți, ciorapi, toate cele să îi fie bine chiar dacă ar merge la capătul pământului. Luni la prima ora urmă să îl lase taică-su la autocar.
► Citeşte şi De la ce vârstă să-mi trimit copilul în tabără?
L-am pupat de noapte bună, de drum bun, de tabără fericită și de toate cele care mi-au mai venit în minte când l-am băgat la somn duminică seară. Apoi m-am ocupat de baia lui frate-su mic, în vreme ce M. a rămas să îndese în geanta de călătorie hainele lui Albert înșirate de mine pe pat. A și dus imediat bagajul la mașină, n-am mai avut vreme să îl verific.
A doua zi, mult după ce plecase Albert de acasă, deschid dulapul din camera lui să pun la loc niște tricouri proaspăt călcate. În secunda numărul doi, am zis că-mi stă inima în loc.
(...)
Citeşte mai mult pe ruxandraluca.ro
