După 11 fertilizări in vitro nereușite și o a 12-a procedură de gen care a sfârșit printr-un avort spontan pe când avea 42 de ani, o femeie din Australia a renunțat la visul său de a deveni mamă. La 46 de ani, clinica de fertiliare a întrebat-o ce hotărâre a luat în legătură cu cei doi embrioni pe care îi avea la păstrare. S-a gândit că nu are nimic de pierdut dacă mai încearcă o dată. A 13-a oară... La 47 de ani, Fiona a dat naștere unui băiețel, Izaak.
“Mi s-a spus că am doar o șansă la 500.000 să am un copil la vârsta mea, în condițiile în care embrionii rămași fuseseră congelați și depozitați timp de 5 ani”, își începe Fiona povestea într-un articol publicat de KidSpot.
La 34 de ani, fiona l-a întâlnit pe Paul, în prezent soțul ei. Ea avea 34 de ani, el – 44. Deși Paul avea deja două fete dintr-o căsătorie anterioară și-a dorit încă un copil. După un an de încercări, au ajuns la un medic specialist în infertilitate. A urmat prima procedură de fertilizare in vitro (FIV).
A fost și primul eșec. “După doi ani de la stabilirea diagnosticului de infertilitate, timp în care am făcut numeroase analize care au arătat că nu este nimic în neregulă cu mine și cu soțul meu, aveam mari speranțe în FIV. Au început să se spulbere cu fiecare încercare în parte. Luam o mulțime de medicamente, nici nu mai știu câți hormoni mi-am injectat. De fiecare dată, Paul a fost lângă mine. După primele șase încercări, mă transformasem într-un fel de robot. Îmi anulasem orice emoție. Eram pe off”, își continuă Fiona povestea.
►Citește și Inseminare artificială sau fertilizare in vitro? Recomandările specialistului
După atâtea încercări nereușite, inevitabil a apărut depresia, dar și o severă anemie cauzată de lipsa fierului din organism. Au urmat alte tratamente. Disperarea femeii a fost și mai mare când după a 12-a procedură de fertilizare in vitro, deși embrionul părea că se dezvoltă normal, a suferit un avort spontan.
Între timp, Fiona a împlinit 46 de ani, și părea că se împăcase cu gândul că nu va naște niciodată. Medicii de la clinica de fertilizare au întrebat-o ce a decis să facă în legătură cu cei 2 embrioni pe care îi mai avea depozitați și care fuseseră congelați în urmă cu aproape 5 ani.
A decis să mai încerce încă o dată… Și miracolul s-a împlinit! Unul dintre embrioni a rezistat. “Cred că am făcut vreo 10 teste de sarcină în doar o săptămână. Nu-mi venea să cred! I-am arătat ecografia mamei mele, iar ea m-a întrebat dacă una dintre cățelușele noastre are pui. <Nu, mama. Acela este bebelușul meu care crește!>, i-am răspuns. A început să plângă. Nu credea că va deveni vreodată bunică”.
Sarcina a decurs normal, fără grețuri, fără amețeli, fără alte simptome neplăcute asociate primul trimestru. În săptămâna 17 de sarcină, bebelușul, un băiețel, a început să miște.
La 19 săptămâni, medicul a pus diagnosticul de placentă previa, iar la 38 de săptămâni și 2 zile Fiona la născut prin cezariană. “Întrebam tot timpul: <Copilul e în regulă? E normal? Spuneți-mi adevărul!>. Când mi s-a confirmat că Izaak este perfect sănătos, am izbucinit în plâns. La fel și soțul meu, Paul”.
Izaak are acum 8 ani. Este un puști cool, sigur pe el, foarte deștept și își dorește să devină arhitect. Călătorește mult alături de mama și de tatăl lui, care doresc să-i asigure cât mai multe amintiri, căci au o vârstă înaintată față de media părinților obișnuiți.
Adoră să le spună celor din jur că este un copil născut în urma unei proceduri de fertilizare in vitro: “Am cu 5 ani mai mult decât vârsta mea pentru că am fost <înghețat> timp de 5 ani!”.
Sursa: KidSpot
