Casnică – „femeie care se ocupă cu gospodăria”, ne spune Dex-ul. Ce înseamnă acest lucru, în aparență? Casnicul este acel membru al familei care are grijă să păstreze curățenia, în casă, să gătească și să își petreacă timpul cu copiii. „Simpluuuu, nu? Bine, nu înseamnă că a fi casnic înseamnă a munci non stop, dar cu siguranță e muuult mai ușor decât a avea un job full time”, ar spune majoritatea. Dar nu și mamele, care știu prea bine: Concediul de maternitate nu e o vacanţă de lux! Și se pare că nu doar mamele, acele eroine care își petrec 24/24 ore cu copiii lor știu acest lucru, ci și unii tați, îndeajuns de empatici încât să înțeleagă ce implică, de fapt, munca unei mame.
Acesta este și cazul lui Brad Kearns, tatăl a trei copii, care a înțeles perfect cât de „ușoară” e viața unei mame casnice. Bărbatul a postat pe contul lui de Facebook un mesaj menit să îi facă pe tații din lumea întreagă să înțeleagă cât de norocoși sunt că lor le-a revent sarcina de a avea un job full time, în timp ce pe umerii mamelor a căzut tot greul. Postarea a devent virală, spre încântarea mămicilor sătule să fie blamate pe nedrept pentru faptul că nu au un „loc de muncă real”.
Am avut o zi tare grea la muncă. Am avut șendința lunară cu leaderii seniori. Am făcut cinci ore pe drum, cu trenul și cu mașina. Am stat toată ziua jos, am discutat chestiuni importante și chiar am obosit. Sunt de-a dreptul epuizat!
Ce a făcut soția mea, în tot acest timp? Mai nimic! Tot ce a trebuit să facă a fost să trezească doi băieți, să îi îmbrace și să le dea mâncare, în timp ce îl alăpta pe al treilea. Apoi, cu siguranță i-a scos în parc, să își consume energia! Hmmm, cât de ușor! Nu a trebuit decât să le pregătească gentuțele, să aibă răbdare să își aleagă ei hainele, să le pregătească o gustărică sănătoasă și să îi așeze în mașină, în scaunele lor.
Apoi, după ce au ajuns cu toții în parc, a trebuit să îi dea din nou lapte de la sân juniorului. Sigur i s-a făcut din nou foame! Asta, în timp ce a trebuit să îi dea pe cei mari în leagăn, în tobogan, în baloansoar și mai știu eu unde, ca nu cumva să se plictisească. Chiar simplu!
După 2 ore, s-au întors acasă. Unde, ce crezi? E vremea pentru masa de prânz. După ce a pregătit ceva de mâncare, stând cu cel mic în brațe și cu ochii pe cei mari, s-au așezat la masă și cei mari au strâmbat din nas, adugând celebra nemulțumire: dar nu mi-e foameee. Au frunzărit un pic și a venit vremea pentru somnul de prânz. După cel puțin 30 de minute de negocieri, de povești și de drumuri până la bucătărie și la baie că "mi-e sete" și "fac pe mine", i-a adormit pe toți 3! Și acum, odihnă și pentru ea. Sau, ba nu? Ba nu, exact! Căci a trebuit să facă ceva cumpărături și cum altfel, dacă nu online? Așa că a răsfoit paginile internetului, a comandat alimente să poată găti ceva pentru cină, a facut puțină ordine în casă și... a început a doua parte a zilei. În care copiii au vrut să se plimbe cu bicicletele, să se dea cu scooterul, să alerge... Asta în timp ce soția l-a alăpta din nou pe cel mic. Pe la 4 p.m. cei mari au obosit, au devenit morocănoși, iar ea din „termină, nu îți mai lovi fratele!”, nu s-a mai putut opri.
Pe la 5 p.m a vrut să știe unde sunt, așa că m-a sunat să vadă cât întârzii. Cumpărăturile sunt pe cale să ajungă, iar copiii sunt un munte de energie. Micuțul nu vrea să stea decât în brațele ei, iar cei mari trebuie să aibă mâncarea pregătită, de pe acum, și să treacă la rutina de dinainte de somn. Eu nu am putut răspunde decât printr-un: Am treabă de nu mă văd. Te sun eu înapoi!
Ea le-a pregătit cina, s-a uitat la ei cum mănâncă și i-a îmbrăcat de somn, în timp ce l-a ținut pe micuțul Teddy tot în brațe. Epuizată de faptul că nu a avut nici măcar un minut pentru ea, m-a sunat din nou să vadă unde sunt. E obosită, vizibil iritată și lipsită de nevoia de a mai fi atinsă. Nu are nevoie decât de un duș, un șampon și un ceai cald.
La 7.30 p.m. eu am intrat pe ușă, după o zi teribil de grea. Am găsit-o în pat, stând cu o mână pe un princhidel, cu cealaltă pe celălalt prichindel și cu bebele pe piept.
Iar la sfârșit de săptămână, când băieții mai mari au primi biciletele mult visate, tot ea a spus: sunt cadoul de la tati, a muncit multe luni pentru ele!
Da, cam asta înseamnă să fii o mamă casnică! Cam asta înseamnă să fii mamă! Merită o îmbrățișare și puțin mai multă recunoștință, nu?
