Sigur o știți pe aia cu: Eu când o să fiu mamă n-am să fac așa ceva niciodată.
Sigur, o știți!
Până să facă primul copil vârsta la care cade primul dinte, se putea duce Zâna Măseluță unde dorea bagheta ei că la mine-n gând, n-avea ce căuta.
Păi dacă n-ar fi fost americanii cu zânele, halowin-ul și black-fraidei-urile vieții, tot cioara noastră românească ar fi fost stăpâna dinților de oțel.
– Cioară, cioară, eu îți dau un dinte de lapte, tu dă-mi un dinte de oțel!
Așa am copilărit eu, cu dintele aruncat peste balcon – norocul nostru e că stăteam la ultimul etaj iar povestea ciorii care prindea dintele din zbor era mai credibilă, și nici pomeneală cu bani sub pernă că dacă era așa, cred că trăgeam de toți dinții numa-numai să-mi cumpăr și eu o păpușă doctor de la librăria din colț.
Ideea e că atunci când devii părinte și ai totuși niște reguli sau principii de viață proprii și personale nimeni nu-ți spune că mai bine le-ai da și pe alea la cioară că oricum, copilul o să vină să-ți ceară ce vede la celălalt.
Când i-a căzut primul dinte lui Andre, eram plecați cu niște cunoștințe la mare.
– Mami, mami, mi-a căzut dintele! a strigat el fericit.
Fericit, nu că ar fi primit el bani că habar nu aveam de Zâna Măseluță ci de...
(...)
Citește mai mult pe mamipetocuri.ro
