Specialistii numesc aceasta atitudine fata de sine "self-compassion", dar sensul merge spre indulgenta, compasiune fata de sine, rezumat intr-o atitudine amabila fata de propria persoana, fara ca aceasta politica fata de sine sa insemne tolerarea sau incrajarea unei atitudini mediocre si fara a neglija ingrederea in sine.
Chiar si respectul fata de sine si increderea in sine au de castigat daca sunt impletite cu o atitudine de self-compassion, tinand sub control narcisismul si fragilitatea emotionala. Intelegerea fata de sine sau self-compassion este asociata cu rezistenta, imbunatatirea nivelului de energie, creativitate si succes in viata. Aceasta este partea teoretica, partea practica este despre cum dezvolti aceasta atitudine in copilul tau.
Secretul vietii fericite. Adaptarea si capcitatea de a se orienta catre viitor este secretul vietii fericite. Ofera-i compasiune, si - uneori, lasa-l sa se vaite. Combina una cu alta. Insufla-i copilului respectul si toleranta fata de sentimente umana. Este normal sa fim invidiosi, este normal sa fim gelosi. Ceea ce trebuie controlat nu este sentimentul, ci modul in care ne impacam cu el. "Si parintele si copilul trebuie sa accepte ca este normal sa te simti uneori frustrat si dezamagit, atunci cand nu poti avea ceea ce vrei. Important este sa transformi aceste sentimente in manifestari suportabile si controlabile pe principiul: sunt gelos, stiu asta, dar pot sa trec peste aceasta angoasa", spune Mark Leary.
Judeca comportamentul, nu copilul. Parintii confunda uneori gresala cu copilul. Toti gresim, fie ca suntem adulti, fie ca suntem copii. Psihologii recomanda critica cinstita a comportamentul unui copil, dar nu si caracterul copilului. Nu-i spune: "esti rau", ci "aceasta fapta a ta a fost una rea". Si lauda trebuie sa respecte aceeasi politica. Spune-i: "A fost o idee foarte buna, a fost o ideea inteligenta" in loc de "esti genial".
Modeleaza comportamentul viitor, nu pedepsi trecutul. Psihologii spun ca felul in care printele stie sa raspunda la esecurile unui copil, dar si la succesele lui influenteaza decisiv modelul intern de dezvoltare al copilului. In plus copilul care creste sub presiunea pedepselor este conds de energie negativa si o motivatie negativa care submineaza calitatea vietii lor. Scopul parintelui este acela de a construi obiceiurile si abilitati sociale care ii vor servi copilului pe termen lung. Concluzia este ca nu pedeapsa pentru fapta consumata este solutia si gasirea acelor cai prin care sa inteleaga raul comis prin fapta si a modalitatilor prin care se poate evita un astfel de comportament in viitor.
Ce nu trebuie sa-i spui niciodata copilului tau
"Sunt multi cei care cred ca a avea intelegere fata de sine este calea care te transforma intr-un prost lenes, lipsit de valoare. Fals. Persoanele care se impaca cu sine sunt cale, muncesc mai mult si au standarde mai ridicate decat persoanele care sunt critice de sine", a spus Leary. "A avea intelegere fata de sine te pastreaza motivat si intr-o stare de spirit pozitiva, care este cea mai cale de interactiune sociala", a mai declarat Leary.
