Singurele iubiri necondiționate pe care le cunosc eu sunt iubirea părintelui pentru copilul său și iubirea câinelui pentru stăpân. Orice altă iubire dintr-o relație este una condiționată: nu-mi iubesc partenera sau partenerul doar pentru că este. A, poate mă îndrăgostesc doar văzându-l. Dar apoi, ca să-l iubesc zi de zi de zi de zi, omul respectiv trebuie să facă lucruri, să mă facă să mă simt într-un fel, să spună lucruri și să gândească lucruri cu care eu să rezonez și tot așa. Nici măcar iubirea copilului pentru părintele său nu este una necondiționată, ba mi se pare cea mai condiționată dintre toate, căci copiii ne sunt cei mai aprigi judecători și contestatari de multe ori.
Așa că nu pot să nu mă minunez de fiecare dată când aud un părinte sau un bunic spunând unui copil:
– Vai, cum să faci sau să zici așa ceva, e fratele/sora ta! Iubește-o/l!
– Poartă-te frumos, nu-l lovi, că ți-e frate/soră!
► Citeşte şi Care este diferenta de varsta ideala dintre frati?
Sigur, pe parcursul vieții, mulți dacă nu toți dintre cei cu frați și surori descoperă la un moment dat că sângele apă nu se face. Dar asta nu înseamnă că, din și prin naștere, un copil își va iubi necondiționat fratele sau sora. Sau îl va iubi vreun pic. Ba, dacă e să fim cinstiți, cred că primul sentiment pe care-l încearcă fratele sau sora mai mare față de noul venit în familie este gelozia:
– De ce ai apărut în viața mea și de ce trebuie să împart cu tine totul,înclusiv atenția și dragostea părinților mei!
(…)
Citeşte mai mult pe celmaibuntata.ro
Sursa foto: Free pik
