Sari la conținut

Apendicita acută la copil. Simptomatologie, diagnostic și tratament

Apendicită acută este cea mai frecventă urgenţă chirurgicală. Ea reprezintă inflamaţia apendicelui cecal. Acesta este un tub îngust şi gol care se ramifică din cec, o parte a intestinului gros. În primii ani de viaţă acesta funcţionează ca parte a sistemului imunitar. Apoi îşi încetează această funcţie şi alte organe îi preiau funcţiile în apărarea împotriva infecţiilor. Iată ce lămuriri am primit de la medicul pediatru Ana Maria Bolchiș.

Cauza apendicitei o reprezintă obstrucţia lumenului apendicular prin mucus, resturi de materii fecale, paraziţi. Ca urmare a acestei obstrucţii apendicele devine inflamat, ulterior circulaţia sanguină la nivelul apendicelui se reduce pe măsură ce edemul la nivelul acestiua progresează apărând necroză. Perforaţia apendicelui poate apare dacă procesele continuă şi astfel mucusul, materiile fecale și alte substanţe ajung în cavitatea abdominală determinând peritonita, complicaţia de temut a apendicitei acute.

Majoritatea cazurilor de apendicită acută apar între vârsta de 6 ani şi 20 ani, cu frecvenţa aproximativ egală la ambele sexe. Apendicită acută se manifestă rar sub vârsta de 4 ani dar în multe situaţii la această vârstă apare perforaţia apendicelui întrucât copiii nu reuşesc să relateze exact simptomele.

Simptomatologia apendicitei cuprinde:

  • Durere abdominală care este în mod clasic localizată în cadranul abdominal inferior drept (fosa iliacă dreapta). În multe situaţii durerea debutează în epigastru (zona stomacului) sau periombilical şi ulterior se localizează în fosa iliacă dreapta. De regulă durerea creşte în intensitate pe măsură ce trece timpul dobândind un caracter continuu şi iritativ. Durerea poate fi agravata de mişcare, tuse, strănut, inspir profund, atingere.
  • Scăderea poftei de mâncare
  • Greaţă şi vărsături
  • Febră (38-39 °C)
  • Modificări ale tranzitului intestinal: mai frecvent constipaţie, uneori diaree prin mecanism iritativ.

Diagnosticul de apendicită acută se stabileşte pe bază:

  • Simptomatologiei sugestive
  • Examenului clinic general - este obligatoriu cosnultul chirurgical care va include şi tuşeul rectal.
  • Analizelor de laborator care decelează leucocitoza cu neutrofilie (creşterea numărului de globule albe), probe inflamatorii modificate.
  • Ecografiei abdominale care poate identifica apendicele, poate depista prezenta lichidului intraperitoneal sau poate diagnostica o alte patologie care să aibă simptome asemănătoare (limfadenita mezenterică, torsiunea de ovar, invaginaţia intestinală).

►Citește și Infecția urinară la copii. Recomandările specialistului

Diagnosticul de apendicită acută trebuie stabilit cât mai precoce de la debutul simptomatologiei, complicaţiile apar rapid. Pe baza consultului pediatric şi chirurgical şi a investigaţiilor efectuate se exclud alte afecţiuni de care apendicită acută trebuie diferenţiată: gastroenterita acută, infecţia de tract urinar, limfadenita mezenterică, parazitoze intestinale, torsiune de ovar, invaginaţie intestinală, sindrom perimenstrual.

Tratamentul presupune îndepărtarea chirurgicală a apendicelui inflamat. Aceasta se poate realiza prin metoda clasică (sub anestezie generală chirurgul realizează o incizie în cadranul abdominal inferior drept prin care excizează apendicele) sau prin metoda laparoscopica (procedeu care foloseşte mici incizii prin care se introduce o cameră video şi instrumente chirurgicale cu care este îndepărtat apendicele). Oportunitatea folosirii uneia sau alteia dintre metode se stabileşte de către medicul chirurg. În apendicită acută perforată metoda laparoscopica se foloseşte rar.

După intervenţie copilul nu va avea voie să bea lichide sau să primească alimente o perioadă variabilă de la câteva ore la câteva zile în funcţie de severitatea afecţiunii. În această perioadă aportul de lichide va fi suplinit prin perfuzii. Apoi copilul va începe să primească lichide iniţial (apă, supa, ceai), apoi şi alimente solide. Copilul va primi tratament antibiotic precum şi medicamente pentru calmarea durerii.

După externare, medicul va recomanda evitarea efortului fizic intens pentru o perioadă de câteva săptămâni.

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!