Mă simt epuizată! Prichindelul meu tocmai a împlinit trei anişori şi simt că tot ceea ce îşi doreşte este să mă sleiască zilnic de puteri. Am obosit să fiu 24/24 cu ochii pe el, să stau tot timpul în picioare şi cu grija să nu păţească ceva. Mi se pare că tot ceea ce este în jurul lui poate deveni un pericol, pentru că are atât de multă imaginaţie, încât oricărui lucru îi găseşte o utilizare proprie. Când nu măsura mai mult decât o sticlă de apă, mi se părea atât de mic şi de neajutorat, încât cea mai mare dorinţă a mea era să crească, să îmi spună cu guriţa lui ce îl doare, ce îşi doreşte şi ce simte. Acum, însă, îmi e dor…
Îmi e dor să stea acolo unde îl pui – Mă întreb cum mă puteam văita de oboseală, când bietul îngeraş stătea unde îl puneai. Într-adevăr, era un pic mai greu cu somnul, dar măcar nu mă alerga prin toată casa, curtea, parcul etc. Ca să nu mai spun de faptul că nu stăteam niciodată cu grija că vreun dulap ar putea cădea pe el, dacă trage mai tare. Poate veţi spune că sunt egoistă, însă uneori chiar asta simt. Bineînţeles, cea mai mare bucurie a mea este că el creşte, că e sănătos, că are energie. Nimic nu mă bucură mai tare pe lumea aceasta, în afară de râsul lui. Dar, sincer vă zic, uneori chiar obosesc….
Îmi e dor de mirosul de bebeluş – Doamne, cum mirosea ceafa lui! Cum îi miroseau mânuţele, picioruşele… totul! Cred că nu există miros mai curat, mai crud, care să îţi umfle sufletul aşa cum este mirosul de nou-născut. Ca să nu ma spun cât îmi e de dor să văd cum îl linişteşte mirosul meu... Oare de ce nu inventează nimeni un spray de cameră cu miros de bebe? Aş fi cel mai fidel client…
► Citeşte şi Miroase din nou a bebeluș la mine în casă!
Îmi e dor să îi placă mâncarea – Eh, ce bine era când singura mea problemă erau durerile micuţului de burtică! Când îl vedeam cu cât de multă poftă papă de la sân, cum îşi găseşte tot ceea ce are nevoie la pieptul meu, când eu îi puteam da tot ceea ce are nevoie atât de simplu şi frumos… nu exista împlinire mai mare! Acum, sunt zile în care ar putea sta fără să mănânce nici măcar un gram, sunt zile în care orice i-aş pregăti nu e suficient de bun pentru el… Ştiu, copiii nu trebuie forţaţi să mănânce, dacă nu simt, dar când el a tău, nu e atât de simplu…
► Citeşte şi Copilul meu nu mănâncă – ce să nu facem niciodată și ce putem încerca
Îmi e dor de hăinuţele lui mici – Când am aflat că voi fi mămică, am dat iama la magazine şi am cumpărat body-uri toate culorile, şoseţele, şi chiar şi două-trei rochiţe şi hăinuţe de băieţel. Ştiam că nu este bine să cumpăra hainele înainte, dar îmi erau atât de dragi, încât chiar nu mai puteam să aştept. Deşi chiar şi acum iubesc să cumpăr haine pentru prichindel, îmi lipsesc acelea mici… mici de tot :).
Mă gândesc serios să devin cât mai curând mamă de doi. Pare că ar fi momentul, nu?
Sursa foto: Free pik
