Atunci când vine vorba despre sănătatea copilului tău, nu poţi să nu te întrebi dacă te va moşteni pe tine sau pe tati: dacă va fi bolnăvicios sau, dimpotrivă, mai rezistent în faţa bolilor, dacă va avea probleme cu ochii, cu alergiile sau cu oricare altă boală care v-a afectat (vă afectează) pe unul dintre voi.
La ce bun să ştii? Bineînţeles, nu poţi modifica genele copilului, dar vei putea pune în aplicare măsurile de prevenire necesare pentru menţinea sănătăţii copilului. Cu cât mai târziu (sau niciodată), cu atât mai bine… Plus că… mai bine previi, decât să vindeci, nu?
Obezitatea
În cazul obezităţii, riscul datorat eredităţii este foarte mare. Dacă unul dintre părinţi este obez, riscul cla care este expus copilul este de 40%, în timp ce în cazul ambilor părinţi obezi, acesta creşte la 70%.
Din păcate, obezitatea infantilă poate duce la alte probleme serioase de sănătate precum diabet, probleme cardiace, astm şi chiar anumite tipuri de cancer.
Ce poţi face?
Nu s-a descoperit un tratament eficient pentru obezitate şi, cu cât surplusul ponderal durează mai mult, cu atât cresc şansele că acesta să devină definitiv.
Deci nu aştepta pubertatea, nu există o rezolvare miraculoasă a excesului de kilograme al copilului tău!
Să îţi educi copilul în direcţia unor obiceiuri alimentare sănătoase: mai puţine alimente cu conţinut ridicat de zahăr, mai multe fructe şi legume, suport psihologic, mai mult sport.
Hipertensiunea arterială şi colesterolul
Specialiştii spun că impactul genetic în aceste cazuri este unul foarte ridicat. Un părinte sau chiar un bunic care a suferit un atac de cord sau a fost diagnosticat cu o boală de inima înainte de 55 de ani înseamnă un risc în plus pentru un copil.
Dacă unul dintre părinţi are valori ridicate ale colesterolului sau ale tensiunii, riscul ca şi copilul să moştenească această afecţiune este de 50%. În cazul ambilor părinţi afectaţi, riscul creşte la 75%.
Pentru a pune diagnosticul de hipertensiunea arterială unui copil, este necesar ca acesta să înregistreze o tensiune arterială mai mare decât cea înregistrată pentru mai mult de 95% dintre copiii de aceeaşi vârsta, sex şi înălţime.
Ce poţi face?
Tensiunea arterială a unui copil ar trebui măsurată cu regularitate începând cu vârsta de 3 ani, în timp ce în cazul colesterolului, vârstă minimă este de 5 ani.
Alăptare, alăptare, alăptare, alimentaţie şi mişcare.
Alergiile si astmul
În cazul alergiilor şi al astmului, riscul datorat eredităţii este foarte ridicat.
Dacă unul dintre părinţi a suferit de astm sau de alergii, riscul ca cel mic să moştenească afecţiunea este de 30-50%. Dacă ambii părinţi au fost afectaţi, riscul creşte la 80%.
Ce poţi face?
Din nou, alăptat, alăptat, alăptat! Dacă nu se poate, optează pentru o formulă antialergică.
Specialiştii recomandă în special evitarea produselor lactate în primul an de viaţă şi a ouălor în primii 2 ani. Mai mult decât atât, expunerea redusă la polen, la praf, la animale sau la orice factor posibil alergen poate scădea riscul îmbolnăvirii copilului cu astm sau alt tip de alergie.
Alcoolismul
Problema alcoolismului este considerată complexă din punct de vedere genetic; multe gene sunt implicate, iar ele pot afecta diferit fiecare om. Copiii alcoolicilor nu vor fi neapărat alcoolici, însă studiile recente arată că circa 50% din riscul de a deveni alcoolic este determinat genetic. Factorii de mediu constituie cealaltă jumătate.
