Copiii sunt mini-oameni. Sunt mici, frumoși și au sufletul curat, însă toate aceste calități nu îi împiedică să scoată pe guriță vorbe care dor. De la „ești cea mai rea mamă din lume”, „la nu mai vreau să fii mama mea” sau „te urăsc!” – toate am trecut sau vom trece prin astfel de momente cel puțin o dată prin viață. Ce este de făcut? Cum să nu pui la suflet aceste cuvinte grele, care vin din partea copilului pe care l-ai vegheat nopți întregi, pe care l-ai hrănit cât ai putut de sănătos și pentru sănătatea căruia te-ai rugat în fiecare noapte?
Nu lua personal cuvintele – când auzi vorbe grele de la copilul tău, stomacul ți se face un ghem... la fel și inima. Cu toate acestea, nu trebuie să te îndoiești sub nicio formă de sentimente de iubire pe care micuțul tău ți le poartă. A vorbit când a fost încărcat emoțional, așa că nu îți încărca și tu sufletul cu tristețe.
Dă-i spațiu să se calmeze – Există mai multe variante prin care poți răspunde cuvintelor urâte: să țipi, să îi vorbești urât, la rândul tău, să îi reproșezi tot ceea ce ai făcut pentru el sau să te retragi, dându-i spațiu să se calmeze. Care dintre acestea crezi ca ar rezolva mai repede și mai sănătos conflictul?! Exact! Ultima variantă! Nu îi explica de ce a greșit, nu încerca să îl disciplinezi, nu îi răspunde urât – pentru că doar vei pune paie pe foc și îi vei oferi un exemplu negativ pentru rezolvarea conflictelor – doar oferă-i spațiu să proceseze tot ceea ce a spus. Discutați despre cele întâmplate a doua, a treia zi, când veți fi calmi și cu gânduri bune. Vei vedea că nu a fost decât o descărcare de emoții.
► Citește și Când copilul vorbeşte urât. Cum putem şterge cuvintele urâte de pe buzele frumoase
Arată-i că îi înțelegi sentimentele – Da, nu și-a exprimat supărarea într-un mod plăcut, dar asta nu înseamnă că nu a simțit-o. Oricum ar fi simțit nevoia să se exprime, copilul a avut parte de emoții negative și trebuie să vadă că este ascultat și înțeles. Cuvinte precum „îmi pare rău că te-ai simțit așa” sau „era normal să te simți neglijat” - îl fac pe micuț să realizeze mult mai ușor cu ce sentimente s-a confruntat și îl vor ajuta să identifice și să gestoneze mai ușor, în viitor, emoțiile negative.
Oferă-ți scuzele pentru greșelile tale – Niciun părinte nu este perfect și tu știi foarte bine asta. Mai mult, conflictele nu sunt unidirecționale, așa că probabil vina îți aparține câtuși de puțin și ție. Ei bine, pentru acea parte ar trebui să îți oferi scuzele copilului. Copilul trebuie să învețe și asta de la tine.
Explică-i că de cele mai multe ori cuvintele dor și învață-l să își exprime diferit emoțiile negative -Spune-i că, atunci când ți-a adresat acele cuvinte, te-a durut sufletul. Spune-i că ai fost foarte tristă, că și tu ai avut momente în copilăria ta când te-ai adresat astfel mamei tale și că după aceea ai realizat cât de mult ai greșit. Învață-l ca, pe viitor, când trece prin astfel de stări, să facă doi-trei pași înapoi, să părăsească camera, să respire și să identifice și exprime trăirile în cuvinte: sunt supărat acum! Mai mult, spune-i că este normal ca, în anumite momente, să fie nervos, trist, frustrat sau supărat. Important este, însă, să gestioneze aceste emoții.
Uite-te în oglindă – După ce ai făcut toate acestea, întreabă-te dacă nu cumva vina vă aparține și vouă, părinților. Cât de liniștită este atmosfera la voi în casă? Cum gestionați conflictele? Cum vă exprimați emoțiile? S-ar putea să realizezi că schimbarea trebuie să înceapă cu voi!
