Știți momentul ăla când pedalați pe un drum drept în pădure, simțiți aerul proaspăt în nări cum vă oxigenează întreg trupul și creierul, izvorul de pe lângă cărare vă gâdilă suav la ureche trimițându-vă cu gândul departe, la cele mai frumoase amintiri, și pedalezi, și pedalezi și vântul îți bate în păr, ești numai tu și el, departe, în văzduh, și fără să vezi curba la dreapta, aterizezi direct în nas cu bicicleta peste tine?
Asta am pățit eu cu parenting-ul de vreo câteva zile încoace. Mă rog, mi s-a întâmplat și povestea de mai sus, dar asta e cu totul altă discuție.
Sunt acele momente, când, toate listele făcute pe blogguri de parenting: ce să faci dacă ai un copil agresiv, 5 pași ca să captezi atenția copilului tău, 10 lucruri despre acomodarea în prima zi de grădiniță, etc etc , opiniile doamnelor din parc, poveștile cu tâlc ale vecinei despre copiii ei, toate cărțile citite nu te (mai) ajută și nu-ți mai răspund la întrebarea: Oare am greșit? Hmmmmm…….
În weekend am fost la un eveniment unde am creat un ceas cu unul dintre copiii din dotare. Am observat părinții implicați, dar în același timp și relaxați să lase copilul să facă ceasul după bunul lor plac.
Eu, evident, eram oricum numai relaxată nu.
În primul rând, mă grăbeam pentru că timpul nu prea curgea în favoarea noastră și ne aștepta soțul cu masa pusă după o săptămână în afara casei. Era frumos să ajungem la timp.
Apoi, Andre nu a vrut un ceas rotund, normal, ci un ceas rachetă. Iar eu nu am făcut traforaj niciodată la școală. Eu am făcut ciocolată de casă și am împletit.
Așa că, m-am apucat de treabă să fac copilului o rachetă ca la carte. El m-a ajutat la pictat, a mai uscat, lipit și tăiat.
Recunosc că am vrut să iasă perfect! L-am făcut atent pe Andre că a pus prea mult lipici, că mecanismul nu e pus bine, că a depășit cu alb ce trebuia să fie cu roșu și tot așa.
Deci, copilul Dina trebuia să demonstreze ”cuiva” cât de bună sunt pe făcut ceasuri rachetă. Pe la jumătate, m-am observat și m-am mai relaxat. Dar dacă tot mă stresasem până atunci, măcar să iasă și bine!
Apoi, la final, m-am frustrat. Că celelalte ceasuri aveau acea ”atingere” de copil: cifre puse invers, colorat ciudat, al meu părea perfect.
(…)
Citește mai mult pe mamipetocuri.ro!
