Chiar dacă orice părinte știe că micul-dejun este cea mai importantă masă a zilei, de multe ori, copiii nu sunt hrăniți corect dimineața. Ce ar trebui să le servim prichindeilor noștri pentru a se dezvolta cât mai armonios? Iată care sunt recomandările Gabrielei Codruța Nedelea, specialist SAMAS în nutriție și remodelare corporală.
Micul dejun al copiilor trebuie să conţină legume, fructe şi proteine de calitate. Desigur, toate acestea alături de fibre care să provină şi din cerealiere integrale, fibre care nu se pot absorbi, dar contribuie la sănătatea colonului, la dezvoltarea imunităţii şi la reţinerea grăsimilor în exces. Legumele să fie cât mai variate şi specifice sezonului, fructele - cu cât mai multe fibre şi mai puţin zahăr, iar proteinele să provină din surse animale în echilibru cu cele din surse vegetale. Proteinele animale trebuie să provină de la animale crescute cât mai natural.
La ce oră este indicat să se servească micul-dejun?
Orarul meselor se modifică în funcţie de ora de trezire. În vacanţe sau în zilele de weekend, copiii, de regulă, se trezesc mai târziu şi, atunci, evident că micul dejun va fi la o altă oră. De preferat, acesta se poate servi cam la 30 de minute după trezire, după ce s-a consumat 1-2 pahare de apă, după ce s-a mers la toaletă, pentru că atunci sistemul digestiv este pregătit să primească alimente şi să le digere optim. În timp, acest obicei va deveni un automatism, iar comportamentul din copilărie va fi păstrat şi la vârsta adolescenței sau la vârsta adultă.
Există unele mămici care nu vor să le dea celor mici să bea ceai sau lapte la început sau în timplu micului-dejun, de teamă că prichindeii se vor sătura prea repede. Cum este mai bine? Când avem lapte la masă, acesta poate fi consumat concomitent cu alte alimente lipsite de apă sau cu o cantitate redusă de apă în compoziţie. Asocierile ţin şi de gust. Laptele este un aliment aproape complet, o bună sursă de proteină şi calciu pentru copii, aşadar digestia nu va fi influenţată de laptele băut în timpul mesei. Dacă ne raportăm la ceai, atâta vreme cât alături de acesta se află alimente uscate sau cu grad mare de absorbţie a salivei, este normal că ceaiul să fie consumat în timpul mesei. Chiar şi apa este indicată, dar evident sub formă de câteva înghiţituri nu un pahar întreg. Ba chiar este recomandat un lichid din când în când în cantitate mică, desigur, depinde de meniul pe care-l servim.
Ce cantitate de ouă au voie copiii să consume?
De câte ori pe săptămână este recomandat ca cei mici să mănânce ou la micul-dejun? Dacă ne referim la oul ca atare fie sub formă de omletă, ochi sau fiert, atunci de 2-3 ori pe săptămână este ideal. Acum, diverse preparate sănătoase şi gustoase pentru micul dejun pot include în compoziţia lor şi ou. În acest caz, frecvenţa este mai redusă.
Fructe la mic-dejun
Fructele sunt recomandate la micul dejun sub diverse forme: fie alături de iaurt, fie sub formă de sandviș cu fructe (anumite fructe), fie sub formă de piure de fructe sau gem fără adaos de zahăr presărat peste o budincă, fie un fruct mâncat ca atare după un mic dejun uşor de digerat. De preferat după acest mic dejun, chiar şi următoarea gustare să fie tot dintr-un fruct, altul decât cel mâncat la micul dejun, pentru a ne asigura că, pe parcursul zilei, copilul primeşte suficiente elemente minerale, vitamine şi enzime pe care acestea le conţin.
Cereale cu lapte pentru copii. Cât de sănătoase sunt?
Cerealele cu lapte pe care copiii le cer atât de des sunt rezultatul a ceea ce am exprimat mai sus când am amintit de diversificare. Pe de altă parte, industria le-a împachetat atât de frumos şi le-a promovat atât de manipulant încât copiii le cer şi datorită acestei hiperstimulări audio-vizuale. Nu, cerealele, mai ales cele din comerţ, nu sunt decât asigurarea că un copil va dezvolta un comportament alimentar dezechilibrat mai târziu pe fondul hiperstimulării eliberării de insulină.
Dacă ne raportăm la cerealele integrale fără zahăr…oare câţi copiii le vă prefer? Foarte puţini, vă spun eu! Acum nu trebuie să fim habotnici şi să le interzicem copiilor să le consume, dar ne vom asigura noi, ca părinţi, că acestea se vor consuma foarte rar. Dacă vreţi, le-am putea considera un desert şi desigur într-o cantitate limitată. Copiilor nu le interzicem nimic, doar le limităm cantitatea din acele variante mai puţin sănătoase, concomitent cu pledoaria pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată.
Cerealele din comerţ conţin foarte mult zahăr şi nu fac altceva decât ca, după consumul lor, copilul să ceară un dulce şi mai dulce! Uite aşa, acest dulce care cere dulce va determina mai tarziu diabetul zaharat de tip 2 sau rezistența la insulină (starea de pre-diabet).
Dacă nu mai știți ce să le pregătiți prichindeiilor voștri la micul-dejun, iată o rețetă delicioasă și sănătoasă:
Chifle cu omletă cu legume, ciuperci şi spanac
După ce s-a preparat omleta în stil clasic, cu toate ingredientele de mai sus, se pune în jumătăţi de chiflă, pe care le coacem în cuptor. Spre finalul preparării se presară puţină brânză Cheddar şi se lasă câteva secunde să se topească.
Pentru că fiecare copil este unic, iți sugerăm un plan alimentar individualizat realizat de către specialistul SAMAS în nutriție. Mai multe detalii găsești aici.
Voi ce le pregătiți piticilor voștri la micul-dejun?
