O comunicare eficientă cu un copil de 3-4 ani, prieten bun cu tantrumurile, trebuie să se caracterizeze prin isteţime, spiritualitate şi răbdare. Uşor de zis, greu de făcut, nu?
La această vârstă, copiii dau dovadă de un comportament mai agresiv, fiind mai greu de împăcat decât în anii anteriori. Cu toate acestea, a răspunde agresiv la un comportament agresiv nu face decât să intensifice tantrumurile şi să sădească rădăcini ale violenţei şi mai puternice. Empatia, tonul prietenos, strategiile inteligente sunt cele care pot calma crizele de nervi şi încuraja copilul să adopte comportamentul dorit.
► Citeşte şi Care este singura greșeală pe care o fac părinții atunci când copilul are un tantrum
► Citeşte şi Tantrum? Analogia trenului te învaţă cum trebuie să te comporţi, când copilul are un exces de furie
Iată cele mai eficente fraze pentru a calma tantrumurile copilului de 3-4 ani.
Ce spui….
... când copilul te roagă să faci ceva ce nu vrei şi chiar începe să negocieze:
- „Răspunsul l-ai primit deja”.
- „Vad că eşti supărat că nu ţi-am dat încă o prăjitură. Cum facem să ne treacă supărarea – deja copilul se concentrează, inconştient, pe găsirea unei soluţii. Atenţia nu îi mai este focusată pe problemă”.
… când deja criza a izbucnit
- „Sunt curios ce s-a întâmplat aici (în loc de „Ce ai făcut??!”)”
- „E normal să fii nervos. Şi eu aş fi, în locul tău. Când poţi, spune-mi, te rog, ce s-a întâmplat, ca să caut o soluţie să te pot ajuta”.
- „E ok să fii supărat, dar nu este ok să fii rău”.
- „Văd că eşti supărat. Dar să ştii că nu este în regulă să spargi, să ţipi, să trânteşti.”
- „Oare e în regulă să reacţionezi astfel, doar pentru că…?”
- „Oare chiar contează atât de mult pentru tine să---(motivul pentru care e supărat) ----?”
Este bine să adaptăm răspunsul de tip cauză efect la vârsta copilului, la capacitatea lui de înţelegere. Recomandabil ar fi ca tu şi copilul să discutaţi, atunci când sunteţi liniştiţi, despre efectele negative ale furiilor, şi să le personificaţi, făcându-l pe copil să creadă că sunt nişte monstruleţi care câştigă atunci când copilul are o criză de nervi. Pentru a lupta cu monstruleţii, faceţi un plan pe care să îl aplicaţi în momentele de furie. Acesta trebuie să conţină:
- O parolă care să vă amintească de planul vostru, atunci când criza pare să apară – de genul: "stop" sau "îngheaţă!”
- „O acţiune care trebuie neapărat pusă în practică, atunci când furia apare – cum ar fi: sari de 10 ori în sus sau numeri descrescător de la 10”.
- Tu trebuie să îţi aminteşti să inspiri şi să expiri cu calm
- Şi să te întrebi: de ce am nevoie, în acest moment? Astfel, te vei concentra pe găsirea unei soluţii şi nu vei acţiona la nervi.
- Strategia funcţionează perfect dacă este folosită de toţi membrii familiei.
… când nu vrea să mănânce.
- „Nu trebuie să mănânci. Trebuie doar să stai la masă, până terminăm cu toţii de mâncat (se ia, astfel, presiunea de pe copil şi, în 9 din 10 cazuri chiar funcţionează - copilul mănâncă)”.
- „Oare ce să mai adăugăm la această mâncare, să o facem super gustoasă?”
… când nu vrea să doarmă
„Mami şi tati îţi sunt super recunoscători că ai dormit azi-noapte. Ne-am odihnit şi noi cum trebuie. Mulţumim! „– Îi arătaţi că sunteţi mândru de el, îi sporeşte încrederea în sine şi astfel va vrea să vă mulţumească şi în noaptea respectivă.
„În timpul somnul, corpul şi creierul se fac mari! De-abia aştept să dorm în noaptea astea!”
… când e nervos
Sunt patru paşi pe care trebuie să îi urmezi, atunci când copilul este nervos:
1. Arată-i că vezi că s-a supărat (îl va ajuta să se simtă important) – „Ai aruncat maşinuţa. Văd că te-ai supărat”.
2. Foloseşte un cuvânt prin care să arăţi că îţi pasă – „Ştiu, iubitule, ştiu…”
3. Fă o pauză, pentru a-i lăsa timp să îşi proceseze reacţia
4. Ajută-l să îşi focuseze atenţia pe partea raţională a problemei, astfel încât să găsească o soluţie la ceea ce se întâmplă, înainte de a se plânge. „Întreabă-l: de ce ai nevoie? De o pauză, să mai încerci o dată sau de ajutor?”
Mai mult, te poţi folosi de „când”, „dacă”, „apoi:”
„Când te speli pe mâini, vei primi şi mâncărica delicioasă”.
„După ce mănânci, o să facem şi puzzle-ul acela împreună.”
„Întâi ne spălăm pe dinţişori, apoi ne punem în pat”.
Alte fraze care ajută la calmarea copilului:
- „Te pot ajuta?” – astfel, va părea că tot el este în mijlocul acţiunii, numai că apar şi personaje secundare, mai puţin importante decât el în întreprinderea acţiunii. Poţi adăuga: „îmi place tare să fac… cu tine sau Îmi poţi arăta tu cum merge?”
- „Când strângi jucăriile? Înainte sau după ce te speli pe mâini?” – Pare că îi dai posibilitatea să aleagă, cu toate că tu îţi atingi scopul: copilul va strânge jucăriile.
- „Mâncat, spălat, dormit” – Trei cuvinte cheie, folosite drept parolă, în loc de fraze explicative peste alte fraze explicative. Va vedea totul ca pe un joc.
- „Mie îmi era greu să fac asta când eram ca tine. Te pot ajuta?”
- „Cine te spală pe dinţişori? Mami sau tati? Alege-mă pe mine, te rooog!”
- „Se pare că ai uitat cum să speli mânuţele/legi şireturile – din moment ce nu te văd făcând asta. Chem un expert, să îţi arate cum?"
… Când se „miorlăie” sau când cere ceva ţipând
„Cred că vrei ceva, dar nu îmi adu seama ce. Poţi repeta mai frumos, încă o dată?”
„O să te aud când o să îţi foloseşti vocea obişnuită.”
Mai mult, atunci când vă doriţi ceva de la copil, să vă aducă un lucru, să vă spună ceva – atunci când aveţi nevoie de o favoare – rugaţi-l frumos să facă acel lucru şi mulţumiţi-i ulterior. Îi puteţi spune cât de mult v-a ajutat, făcând acel lucru. Copiii învaţă foarte bine prin imitaţie şi veţi fi uimiţi când veţi vedea că aţi primit acelaşi lucru, la schimb.
► Citeşte şi Cum să-ți calmezi copilul când face un tantrum în 61 de pași simpli
