Timp de ani buni, rujeola a fost tratată în imaginarul colectiv drept „o boală a copilăriei”. O etapă aproape obligatorie, bifată undeva între scarlatină și oreion, trecută cu siropuri, febră și câteva puncte roșii. Însă această imagine romanticizată nu mai are nicio legătură cu realitatea medicală și epidemiologică actuală.
Rujeola nu este inofensivă. Și cu siguranță nu este banală.
Citește și Rujeola face o nouă victimă în SUA: un copil de 8 ani a murit. Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile antivaccin, intens criticat
În România, în ultimii ani, rujeola s-a întors cu forța unei epidemii care nu ar fi trebuit să existe. Copii mici, nevaccinați sau incomplet vaccinați, ajung în spitale cu forme grave, iar unii dintre ei nu mai pleacă acasă.
O boală extrem de contagioasă
Virusul rujeolic se transmite prin aer — prin tuse, strănut sau chiar vorbit. Este unul dintre cei mai contagioși viruși cunoscuți: dacă un copil nevaccinat intră în contact cu o persoană bolnavă, are șanse de peste 90% să se infecteze. Virusul poate rămâne activ în aer sau pe suprafețe timp de două ore după ce persoana infectată a plecat.
Incubația durează între 7 și 14 zile, iar primele simptome pot părea „banale”: febră mare, nas care curge, tuse, ochi roșii și iritați. Apoi apare erupția caracteristică — pete roșii care pornesc de la cap și coboară pe corp.
Însă complicațiile pot apărea înainte, în timpul sau chiar după dispariția simptomelor evidente.
Complicații frecvente și grave
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până la 30% dintre cazurile de rujeolă pot dezvolta complicații. La copiii sub 5 ani, riscul este considerabil mai mare. Iată câteva dintre cele mai frecvente și periculoase:
- Otita medie acută – o infecție a urechii care poate duce la pierderea temporară sau permanentă a auzului.
- Pneumonia – cea mai frecventă cauză de deces asociată cu rujeola. Virusul rujeolic slăbește sistemul imunitar, făcând loc infecțiilor bacteriene secundare, dar poate cauza și pneumonie virală severă.
- Encefalita – inflamația creierului, rară dar extrem de gravă. Poate apărea la câteva zile sau chiar ani după boală și poate duce la leziuni neurologice permanente sau deces.
- Diarree severă și deshidratare – mai ales la sugari și copiii mici, care pot ajunge rapid în stare critică.
- Orbirea – din cauza deficiențelor de vitamina A asociate cu infecția sau a complicațiilor oculare.
Un caz aparte este panencefalita sclerozantă subacută (PESS) — o complicație rară, dar letală, care apare la ani după infecția cu rujeolă. Practic, virusul rămâne latent în creier și provoacă, în timp, degenerare neurologică progresivă. Nu are tratament.
Când banalizarea devine periculoasă
Într-o epocă în care avem acces la vaccinuri sigure și eficiente, fiecare caz sever de rujeolă este un eșec de sistem — și de comunicare. Eșecul de a explica limpede că vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) nu este o opțiune oarecare dintr-o listă, ci un scut care poate salva vieți.
Refuzul vaccinării, alimentat de neîncredere, dezinformare și teorii conspiraționiste, a creat un vid în care rujeola a revenit. Iar acest vid se umple cu statistici sumbre.
În 2024, zeci de copii au fost internați cu forme severe. Unii au murit. Mulți dintre ei nu aveau nicio altă problemă medicală. Doar că nu fuseseră vaccinați.
Ce putem face?
Vaccinarea ROR se face, în România, gratuit, în două doze — la 12 luni și la 5 ani. Este unul dintre cele mai studiate vaccinuri din lume, cu un profil de siguranță excelent.
Mai mult decât atât, vaccinarea nu protejează doar copilul tău. Protejează și copilul vecinului care nu se poate vaccina din motive medicale. Protejează sugarii prea mici pentru imunizare. Protejează comunitatea.
Rujeola nu mai este o boală a copilăriei. Nu de când avem un vaccin care o poate preveni.
Atunci când alegem să banalizăm rujeola, nu doar că ignorăm realitatea medicală — dar punem în pericol exact ceea ce avem mai drag.
