Pentru unii părinți, descoperirea că micuțul lor are un prieten imaginar poate fi surprinzătoare sau chiar îngrijorătoare. Oare acest lucru indică o problemă emoțională? Este un semn de singurătate? De fapt, prezența unui prieten imaginar este un fenomen absolut normal și reprezintă o dovadă a unei imaginații bogate și a unei dezvoltări cognitive sănătoase. Acest companion invizibil nu este doar un simplu joc, ci o modalitate prin care copilul își explorează emoțiile, își exersează creativitatea și învață să interacționeze cu lumea din jurul său.
Ce înseamnă un prieten imaginar?
Un prieten imaginar este un personaj creat de copil, care poate avea orice formă – un alt copil, un animal sau chiar un personaj fantastic. Acest prieten poate avea un nume, o personalitate distinctă și poate fi prezent în diverse momente ale zilei. Studiile arată că aproximativ 65% dintre copiii mici dezvoltă prieteni imaginari la un moment dat.
Citește și Copilul de 2 ani – cum să îl ajuţi să îşi dezvolte imaginaţia!
De ce apare prietenul imaginar?
Prietenii imaginari sunt un instrument prin care copiii își explorează lumea interioară și își dezvoltă creativitatea. Printre principalele motive pentru care apar se numără:
• Dezvoltarea imaginației – Copiii la această vârstă sunt extrem de creativi și își creează povești pentru a înțelege mai bine lumea.
• Compania și confortul emoțional – Un prieten imaginar poate oferi siguranță și confort în momentele de singurătate sau stres.
• Exprimarea emoțiilor – Copiii pot folosi prietenul imaginar pentru a exprima sentimente pe care nu știu cum să le verbalizeze altfel.
• Exersarea interacțiunilor sociale – Vorbind cu un prieten imaginar, copilul învață să comunice și să negocieze, pregătindu-se pentru relațiile din lumea reală.
Cum ar trebui să reacționezi?
Dacă ai descoperit că micuțul tău are un prieten imaginar, nu este cazul să te îngrijorezi. Iată câteva modalități prin care poți gestiona această situație:
1. Acceptă-l și respectă-l – Nu respinge sau ironiza prietenul imaginar. În schimb, poți întreba copilul despre el pentru a înțelege ce rol joacă în viața sa.
2. Nu interveni prea mult – Este bine să permiți copilului să își controleze propriul univers imaginar, fără să forțezi interacțiuni artificiale.
3. Folosește-l ca o fereastră către emoțiile copilului – Dacă observi că prietenul imaginar exprimă emoții precum frică sau furie, încearcă să înțelegi dacă acestea reflectă stările reale ale copilului.
4. Nu-l folosi ca mijloc de disciplină – Evită să spui lucruri de genul „Prietenul tău nu ar face asta” sau „Dacă nu mănânci, prietenul tău va fi trist”. Copilul trebuie să înțeleagă responsabilitatea propriilor acțiuni.
5. Nu te îngrijora dacă dispare – Majoritatea prietenilor imaginari dispar treptat pe măsură ce copilul crește și începe să interacționeze mai mult cu alți copii.
Când ar trebui să te îngrijorezi?
De obicei, prezența unui prieten imaginar nu este un semn de îngrijorare. Totuși, dacă observi că micuțul tău devine izolat social, refuză să interacționeze cu alți copii sau pare extrem de dependent de prietenul imaginar, poate fi util să discuți cu un specialist.
