Se crede că un copil trebuie să-și dorească neapărat să meargă la școală. Dar ce te faci când acesta nu vrea și nu așteaptă cu nicio bucurie noul an școlar? Ce ar trebui să facă părinții în această situație? Care sunt motivele pentru acest refuz?
ORICE SCHIMBARE ÎN VIAȚA OBIȘNUITĂ PROVOACĂ ANXIETATE ÎN OAMENI. BUCURIA EMOȚIONANTĂ ÎNAINTE DE A PLECA ÎNTR-O CĂLĂTORIE SAU ANXIETATEA ÎNAINTE DE MERGE LA ANALIZE SUNT SENZAȚII FOARTE DIFERITE, DAR ÎN MIEZUL LOR SE AFLĂ ACELAȘI LUCRU – FRICA DE NECUNOSCUT.
Și copiii nu fac excepție. Până ieri, viața lor a fost simplă și clară: trezit de dimineață, mers la grădiniță, întors acasă, joacă/desene, spălat, dormit. Iar acum urmează o necunoscută uriașă: oameni noi, activități noi, respectarea unor noi reguli și criterii, cărora el încă nu le găsește nicio logică. „Ce va fi cu mine?”, „Unde voi merge? „, „Dacă nu-mi fac prieteni?” etc. Nu e de mirare că majoritatea copiilor este îngrijorată.
Copiii pot fi martori la tot felul de discuții despre școală, unde știu că trebuie să faci ceva anume, să asculți de profesor, ți se dau note (și acestea trebuie să fie mari), iar în capul lui micuț pot apărea tot felul de temeri. Brusc, devine conștient că tot ce a fost bun până acum s-ar putea să nu mai fie. Libertatea lui poate fi afectată și e normal să nu vrea să schimbe nimic din ce îi place. (...) Citește mai mult pe www.taticool.eu
Sursa foto Taticool