Violenta are forme diverse de manifestare. Violenta verbala este anticamera violentei fizice si produce traume care lasa urme pentru toata viata. Violenta verbala este una din formele cele mai grave de violenta emotionala. Vorbim despre copil si violenta verbala.
O sa fii surprinsa sa decoperi ca forme de violenta verbala practica, in mai mica sau mai mare masura, toti parintii, profesorii, bonele si bunicii. Ceea ce este cel mai grav este faptul ca un copil care este victima a agresiunii verbale, devine un agresor verbal (sau are foarte multe sanse), fiind in acelasi timp si victima. Tarele violentei verbale nu trec si lasa urme. 
Cum iti dai seama daca copilul tau este agresat verbal?
►Ii place sa mearga la gradinita si totusi nu vrea sa se duca. Ii place la scoala, dar randamentul lui nu atinge cotele reale. Este inchistat in sine si nesigur. Nesiguranta in deciziile sale este unul din semnele care tradeaza violenta verbala.
►Nu mai vrea sa se joace cu un anumit copil cu care altadata era prieten. Il evita, nu se simte bine in compania lui sau devine retras si se izoleaza de grupul copiilor in parc sau in colectivitatile de varsta lui.
►Se evalueaza pe sine in termeni foarte critici, nu mai este inventiv, ezita in a face ceva, este monoton in joc si activitati. Spune despre el insusi ca este prost, urat sau isi exprima prea des, in situatii simple, neputinta.
Psihologia copilului este una pozitiva. De regula copilul normal ca dezvoltare fizica si psihica este stimulat de incurajare, de lauda de aprecierea meritelor. Nu trebuie inteles ca un copil trebuie laudat inutil. Formula optima este: "Cred ca este foarte bine ce ai facut, dar daca incerci din nou o sa fie perfect!". Daca un copil nu primeste o evaluate pozitiva (desi aceasta impacheteaza o crtica si un indemn spre perfectionare), daca evaluarea este mereu negativa (nu poti/nu te pricepi/nu reusesti/nu esti in stare), copilul ajunge sa fie urmareasca castigarea atentiei prin asumarea rolului negativ, pentru ca este descurajat atunci cand incearca sa castige atentie si apreciere in mod pozitiv, devenind, pentru a se remarca, agresiv.
Uneori un copil ajunge sa fie violent verbal pentru ca imita comportamentul parintilor, fratilor mai mari, prietenilor mai mari sau al educatorilor. Alteori isi da seama ca in acest mod atrage atentia asupra lui si persevereaza.
Agresiunea verbala este o forma de manifestare a puterii, a suprematiei. Parintii copilului care tipa la el, care il agreseaza verbal (inconstient uneori, neintenstionat), ii arata acestuia ca cel care vorbeste urat, care se manifesta violent (verbal sau fizic) este cel care domina. Reactia fireasca a copilului este aceea de a dori sa aiba putere si o sa incerce sa fie agresiv pentru a domina. Cel mai ingrijorator caz este cel in care copilul se bucura atunci cand insulta, umileste, face de rusine un alt copil, caz care trebuie tratat cu deosebita atentie. Nici un copil nu o sa aiba o astfel de atitudine din propria sa pornire. Mereu este o atitudine preluata de la parintele care l-a pedepsit mai mult decat gravitatea faptei, l-a jignit si umilit in public, sau de la invatatorul care l-a criticat in fata clasei, l-a pus intr-o situatie neplacuta, umilitoare sau l-a facut tinta ironiilor.
Parintele primul agresor. Te recunosti in aceasta serie de afirmatii? Daca da afla ca desi copilul este lumina ochilor tai, este posibil sa-l fii transformat in victima a agresiunii.
"Lasa-l, mama, ca-i batut in cap", i-ai spus copilului, indignat de comportamentul nepotrivit al altui copil. "Toti ceilalti sunt mai buni decat tine!" sau "Tu nu poti!", "Esti batut in cap?", "Habar nu ai, esti prost!". Toate aceste afirmatii, eventual prelucrate si modificate vor fi preluate de copilul tau. Tu l-ai invatat, iar el doar duce mai departe un mesaj. Violenta se transforma in rutina, intr-un mod de viata, limita sensibilitatii scade.
Violenta verbala nu provoaca durere fizica, nu lasa vanatai, dar modeleaza comportamente si creeaza obisnuinta. Din victima de moment - caci, vorba zboara - copilului tau devine agresor. Exemplul este valabil si pentru profesori, bunici, bone.
